Ziarul de Duminică

Polirom

Polirom
03.12.2008, 14:58 113

Nu, la nimic din toate acestea nu imi umbla mintea. In plus, mi se va putea reprosa, Polirom nu mai e de mult o editura ieseana si atat. Stiu si asta, dar matca a ramas tot in orasul acesta. Mie unuia mi-a intrat in reflex: cand iau un taxi, ii indic soferului sursa: "La Polirom!". Cand nu stie unde vine asta, il mustru amuzat si-i explic. Dar tin secret in gand ca e rusine sa fii iesean si sa nu stii unde se afla sediul prestigioasei edituri.

Un lucru mi se pare esential: dintre toate editurile, mari sau mici, cu care se afla in concurenta, Polirom este cam singura care a indraznit sa-si impuna si sa sustina, indiferent de profitul material, un program cultural. Nu unul editorial, ci unul care se arata, la cativa ani de la lansarea sa, decisiv pentru soarta literaturii contemporane. A investit masiv in scriitorii romani, iar acest lucru se cunoaste acum. Ne amintim cu totii cat de dificil se debuta acum 5-6 ani, cat de greu puteai urmari productia editoriala, cat te puteai zbate sa-ti procuri o carte despre care auzisesi de la norocosi ca ar fi foarte buna. Lansand colectia Ego. Proza, editura a acordat o sansa foarte mare tinerilor prozatori valorosi. I-a tiparit in tiraje de nesperat cu putin timp inainte, i-a promovat, le-a dat sansa de a se arata lumii. Scriitori de certa notorietate precum Razvan Radulescu, Bogdan Popescu, Ion Manolescu, Dan Lungu, Florin Lazarescu, Lucian Dan Teodorovici, Filip Florian, Sorin Stoica, Cezar Paul-Badescu s.a.m.d. asa au intrat in atentia criticii si asa s-au impus. Pentru ca, sa recunoastem, ne-am obisnuit cu totii sa fim cu ochii pe orice titlu care apare sub egida Polirom. Fireste ca o asemenea colectie nu poate paria doar pe carti de exceptie, dar ea a impus cativa scriitori de certa valoare. Unii chiar exceptionali, cum ar fi primii doi din capul listei de mai sus. Oricum, trebuie recunoscut ca proza noastra este alta din 2004 incoace.
In completare, colectia Fiction ltd. a adunat cele mai valoroase carti de proza ale autorilor consacrati. E vorba, pe de o parte, de titluri noi, pe de alta, de carti vechi care au fost readuse in prim-plan. Unele abia cu aceasta ocazie si-au castigat receptarea meritata. De la Nicolae Breban, George Balaita, Gabriela Adamesteanu, Gabriela Melinescu, Petru Cimpoesu, Mircea Horia Simionescu, la Ioan Grosan, Nichita Danilov, Stefan Agopian, Marin Mincu, Norman Manea sau Alexandru Ecovoiu, scriitorii editati aici fac cinste oricarui astfel de program. Ce sa o mai lungesc, mi se pare limpede ca, minus cateva exceptii, cam tot ce a aparut mai important in proza romaneasca a ultimilor cinci ani se datoreaza editurii Polirom. Fireste ca e de dorit o cat mai acerba concurenta, doar ca ea deocamdata nu se intrezareste.
In plus, de cand a fost relansata tot de trustul Polirom, editura USR, Cartea Romaneasca, a iesit din hibernare. Nu doar ca aceasta este singura care concureaza colectiile de proza mai sus amintite, dar si-a deschis portile si tinerilor poeti sau critici. E o sansa sa poti aparea, la inceputuri, in colectii de renume si intr-un tiraj foarte bun. E o sansa, de fapt, ca volumele pe care le scrii sa circule, sa fie citite, comentate etc. Critici mai tineri, precum Antonio Patras, Paul Cernat, Iulian Costache, Alexandra Tomita, Alexandra Ciocarlie, Alexandru Matei, alaturi de seniori precum Eugen Negrici, Ion Pop, Mircea Martin, Mihai Zamfir s.a. au tinut clar capul de afis al discutiilor din presa culturala. Poeti precum Claudiu Komartin, Dan Sociu, Stefan Manasia, O. Nimigean, V. Leac, Octavian Soviany, Emil Brumaru, Nichita Danilov, Marius Ianus ori Bogdan Ghiu au cules cam toate premiile ultimilor ani si au facut poezia mult mai vizibila. Seriile de opere incepute, cum ar fi cele dedicate lui Radu Aldulescu ori Daniel Banulescu, pot reaseza ierarhiile. Nu e de colo... Asa se poate vedea, de pilda, cat de mare scriitor este autorul Amantului Colivaresei. Si cat de nemeritata a fost tacerea care s-a asternut peste cartile sale, la data aparitiei lor initiale.
Cand exista asemenea edituri, dar si altele (precum Paralela 45, Humanitas, Vinea, Curtea Veche), nu-i mai ramane scriitorului decat sa-si vada senin de ale sale si sa astepte verdictul criticii si al cititorilor. Orizontul este limpede. Literatura romana contemporana a fost reasezata intr-un fagas firesc prin acest program cultural de care pomeneam mai sus. Tocmai de aceea, initiative precum cea a editurii Polirom tin de istoria literaturii, nu doar de piata cartii.
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO