• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Ziarul de Duminică

Portul de la Marea Neagra

Portul de la Marea Neagra

Un port la mare a fost dorinta vie a multora in veacul al XIX-lea. A lui Carol I in orice caz. In 1867, domnitorul voia sa-l intemeieze in Jibrieni, la nord de Valcov, sudul Basarabiei, pe atunci in componenta Romaniei.

O intentie nerealizata in primul rand pentru ca zona n-a mai fost a romanilor dupa 1878, cand sudul Basarabiei a redevenit al Rusiei.
Romanii reiau insa in stapanirea lor Dobrogea si... Constanta. Constanta nu era la 1878 decat o asezare cu o populatie, potrivit baronului Wilhelm d'Haggeuer, de circa 400 de suflete, din etniile cele mai diverse: greci, evrei, armeni, tatari, turci, cativa bulgari si romani. Spre 1900, populatia ajunge la 12.725, in 1905 la 15.777 (romanii: 58% din total), iar in urmatorii zece ani se dubleaza, urcand la 33.918, din care 21.971, adica 65%, erau romani (cei mai multi - ardeleni), dupa calculele istoricului Paul Dominte. Tot spre 1900, grecii erau 3.300 si dominau navigatia si negustoria. Erau urmati de turco-tatari, circa 1.200 in aceeasi vreme, bulgari, circa 1.100, evrei, circa 900, armeni, circa 650, germani, 500, tigani, dar si de italieni, francezi, englezi... permanent sau sezonier. Constanta nu depasea Braila (21.764 de locuitori in 1912), nici Galatiul (71.719 in acelasi an), punctul ei de plecare fiind cu totul altul. Dezvoltarea orasului a fost spectaculoasa dupa inceperea lucrarilor la podul de peste Dunare si a constructiilor portuare. Atunci a cunoscut Constanta cel mai mare "val emigrationist" din epoca (Mariana Cojoc).
Drumul cel mai scurt dintre Bucuresti si mare peste Dunare trecea prin Constanta. In 1890, era data in folosinta linia ferata Bucuresti-Fetesti, iar in 1895 - podul de la Cernavoda. Dupa calculele lui Apostol D. Culea, statul roman a investit pentru portul Constanta, numai intre 1895 si 1916, suma de 69 de milioane de lei aur.
Noul port deschide Romania spre lume. Valoarea lui comerciala - cu o pozitionare la adapost de vanturile dinspre nord-est, pe care englezii o sesizasera inca din 1857, cand Danube and Sea Railway Co. Ltd a lui Trevor Barclay concesionase exploatarea portului de la otomani (englezii construiesc calea ferata pana la Cernavoda) - a fost stralucit pusa in evidenta de timpurile moderne. Inca de la 1900, de pe cheiurile portului Constanta plecau, in medie de doua ori pe zi, nave comerciale si vase de pasageri in toate directiile. Multe companii straine organizau curse regulate. Compania austriaca Lloyd din Trieste punea Constanta in legatura cu porturi la Marea Neagra, Marea Egee, Marea Adriatica si Tireniana (V. Ciorbea).
Cursele acestei companii erau bisaptamanale. Italienii organizau curse tot bisaptamanal, grecii, la fel, germanii - de trei ori pe saptamana. Tot asa si companiile Wecott Line din Londra si Johnston din Liverpool. Italienii din Genova organizau sapamanal curse postale, care transportau si pasageri, francezii din Marsilia - curse la 17 zile, compania germana Faber Line intretinea ruta Constanta - New York; pe aceeasi ruta era si o companie engleza.
Statul roman incepe sa inchirieze nave de pasageri: "Carol I" in 1898, apoi "Imparatul Traian" si "Dacia", care fac curse regulate pana la Pireu si Alexandria, si incepe sa construiasca nave proprii de posta si pasageri (prima a fost "Romania", in 1905, care naviga pe ruta Constanta-Istanbul). Dobrogea inospitaliera din epoca otomana devine prin Constanta fereastra europeana a Romaniei.

Principalele valute BNR - ieri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867