Există numeroase opinii despre rolul jucat de „traficantele sexului” în istoria universală a spionajului. Ca să amintim una mai recentă, ne vom referi la aceea exprimată de consilierul juridic al CIA, Michael Barth, care declara cu cinism: „Spionajul este, ca vechime, a doua meserie din lume după prostituţie, şi este la fel de respectabilă şi respectată.”
Dacă prostituţia este o „meserie” şi încă cea mai veche, rămâne de discutat. De cele mai multe ori, rolul jucat de practicantele sale a fost considerat negativ, trecându-se cu vederea faptul că unele din aceste femei s-au pus, de-a lungul istoriei, în slujba unor cauze ce serveau interesele ţărilor din care proveneau, chiar cu sacrificarea propriei reputaţii şi, uneori, a vieţii lor. Se poate spune că, în unele cazuri, există un adevărat tragism al „istoriilor” referitoare la rolul prostituatelor în spionaj, la care ne vom referi în continuare.
O primă mărturie
…despre rolul prostituatelor în istorie se află în Biblie. Astfel, potrivit Cărţii lui Joshua, una din cele mai importante contribuţii pentru cauza poporului evreu de a intra în posesia „ţării promise”, deci a întregului teritoriu pe care cărţile sfinte i-l atribuiau, l-a avut prostituata Rahab care se pare că fusese obligată să îmbrăţişeze această meserie deoarece fusese acuzată de vrăjitorie. În vederea obţinerii de informaţii despre oraşul Jericho, aflat pe malul râului Iordan, s-a angajat să ascundă de autorităţile locale iscoadele trimise de evrei. În schimb, ea primise promisiunea de a-i fi salvată familia în momentul cuceririi oraşului. După ce evreii au cucerit oraşul, Rahab şi-a abandonat meseria de prostituată şi a devenit o femeie respectabilă.
Din prostituată spioană şi nobilă
Zofia Konstantinova Potocka, născută Clavone (1760-1822) a fost o prostituată de origine greacă, devenită spioană şi nobilă prin căsătorie. Este vândută de propria sa mamă ca sclavă ambasadorului Poloniei la Constantinopol. În 1778, devine prostituată. Se căsătoreşte cu un militar polonez care o trimite la Paris, probabil şi cu scopul de a spiona în înalta societate franceză. Considerată una din cele mai frumoase femei din Europa, este cunoscută ca „La Belle Phanariote”. Are o relaţie şi cu fraţi ai monarhului Franţei. În 1787, este trimisă la Istambul pentru a se informa despre războiul ruso-turc aflat în desfăşurare. Îl cunoaşte pe favoritul Ţarinei Rusiei, Ecaterina cea Mare, Potemkin, relaţia cu acesta durând până la moartea lui. Se pare că, împreună cu sora sa, a fost folosită ca agentă în ceea ce priveşte relaţiile Poloniei şi Turciei. În 1798, se căsătoreşte cu nobilul polonez Stanislaw Szczesny Potocki, cu care are opt copii (în afara celor nelegitimi, din relaţiile anteriore). Moare la Berlin în vârstă de 62 de ani.
Decorată cu „Legiunea de onoare”
…a fost Marthe Richard (1889-1982). Se înregistrează ca prostituată dar reuşeşte, în cele din urmă, să se căsătorească cu un bogat industriaş. Este recrutată ca spioană de căpitanul Ladoux, şeful Biroului 2, serviciul de informaţii francez. În această calitate va acţiona atât în timpul Primului Război Mondial, cât şi în al Doilea. Valoarea contribuţiei sale informative pentru Franţa reiese din faptul că Marthe a ajuns să fie admirată în Franţa şi urâtă în Germania, unde a avut legături chiar cu Gestapo-ul.
După încheierea Conflagraţiei, „eroina celor două războaie” intră în politică, deşi reputaţia sa este departe de a fi imaculată. Între altele, este acuzată că ar fi luat o sumă de bani de la o persoană care trădase pentru Germania pentru a fi absolvită de pedeapsă, ca şi de trafic cu valori şi bijuterii şi chiar de implicare în crima organizată. În această calitate, în mod paradoxal, cea care îşi făcuse debutul ca prostituată, se angajează în campania pentru închiderea bordelurilor, care duce la adoptarea unei asemenea măsuri în 1946. Marthe îşi publică propriile memorii sub titlul „My life as a spy in the French service” („Viaţa mea ca spioană în serviciul Franţei”), care o face să fie considerată o „eroină”. Volumul a fost ecranizat. Sub presiunea presei, prim-ministrul Edouard Herriot, care se pare că îi fusese amant, îi conferă Legiunea de Onoare pentru afaceri străine.
O agentă dispărută
Născută în Ucraina, Vera Chalbur (1912-), cunoscută ulterior şi sub numele de Vera Erikson, devine dansatoare în cluburile de noapte din Paris şi Hamburg. Recrutată de Abwehr, este trimisă, în 1940, în Anglia, împreună cu alţi doi agenţi, dar este capturată de contraspionajul englez. Complicii ei sunt executaţi, dar ea nu este judecată şi dispare. Există presupunerea că ar fi fost determinată de MI5 să acţioneze ca agent dublu în restul războiului.
Un destin tragic
…a avut actriţa Anna Maria Knuth (1906-1954). În condiţiile în care, după război, industria cinematografică germană era la pământ, iar angajamentele lipseau, în 1948, frumoasa Anna Maria acceptă cunoştinţa şi „colaborarea” cu Heinko Kunze, fost ofiţer şi istoric, care avea un magazin de antichităţi la Berlin. În 1952, dr. Petersen, considerat un opozant al politicii de reînarmare al Germaniei Occidentale, face cunoştinţă cu Anna Maria şi îşi oferă serviciile pentru reţeaua din care ea făcea parte. Aceasta acceptă, mai ales când i se sugerează că Petersen lucrează pentru însuşi cancelarul Konrad Adenauer. De fapt, Anna Maria se îndrăgostise de Petersen şi devenise amanta sa.
Heinko Kunze o introduce într-o reţea de spionaj pentru URSS („Kolberg Ring“), din care mai făceau parte amanta sa, Luise Frankenberg, şi fostul ofiţer polonez Gregor Kowalski. Activitatea reţelei consta în recrutarea de cetăţeni vest-germani pentru activitatea informativă.
Anna Maria devine o excelentă agentă. Atrage ofiţeri englezi şi americani, întreţine relaţii cu aceştia, compromiţându-i şi obţinând astfel, sub ameninţare, informaţii, pe care le pune la dispoziţia conducătorului reţelei, Kowalski. Cu sumele obţinute din activitatea sa de agentă, Anna Maria îşi construieşte o vilă lângă Köln, care devine un adevărat „cuib de amor” pentru o serie de militarii englezi şi americani. În schimbul acestor „servicii de calitate”, nu numai militarii aliaţi, ci şi persoane oficiale vest-germane furnizau informaţii. În felul acesta, Anna Maria devine una din cele mai valoroase spioane pentru URSS…
Se poate spune că rolul actriţei şi spioanei Anna Maria a fost tragic: nu supravieţuieşte detenţiei, căci se îmbolnăveşte şi moare în închisoarea penitenciarului.
Antrenate special
Şi în perioada contemporană, prostituatele profesioniste sau de ocazie au continuat să joace un rol important. Uneori ele beneficiau, înainte de începerea misiunii, de un „antrenament special”.
În 2008, o instanţă de la Seul a condamnat-o pe Won Jeong-hwa la cinci ani de închisoare sub acuzaţia de a se fi infiltrat ilegal în Coreea de sud şi a fi desfăşurat activităţi de spionaj pentru Coreea de nord. Condamnarea survenise în lipsa acuzatei care reuşise să fugă. În vârstă de 34 de ani, Won Jeong-hwa utilizase „arma sexului” pentru a obţine informaţii de la militari sud-coreeni. Se pare că ea fusese antrenată special pentru a-şi folosi „graţiile” în scopuri de spionaj. De fapt, informaţiile pe care le obţinuse spioana nord-coreeană nu aveau caracter confidenţial, ele putând fi obţinute şi de pe…internet.
Referiri la un asemenea „antrenament” face şi Ion Mihai Pacepa. Într-un interviu, preluat şi de publicaţia britanică „Times”, şi într-o serie de alte articole, Ion Mihai Pacepa a afirmat că „DIE excela în folosirea sexului în spionaj” şi că „Spionajul comunist românesc excela în pregătirea unor «bombe sexuale», pe care le antrena timp de trei până la opt ani, în 150 de case conspirative.” Ulterior, Pacepa a respins ideea unei „şcoli de sex” pentru spioni, dar a confirmat faptul că România a folosit prostituate ca spioni.
Din volumul „Biografiile secrete ale spionilor. Viaţa privată a agenţilor” în pregătire la editura Cetatea de scaun
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
