Ziarul de Duminică

Poveştile de dragoste ale spionilor (XXVI). Agente în familie /de dr. Alexandru Popescu

O spioană în propria familie: Martha Dodd

Galerie foto

Autor: Dr. Alexandru Popescu

16.05.2014, 00:02 200

Istoria atât de tumultuoasă a spionajului cunoaşte uneori cazuri dintre cele mai ciudate în care „frontul secret” s-a intersectat cu acela al vieţii familiale. Am văzut că au existat soţii care şi-au ajutat soţii în activităţi de spionaj, ca şi unele care au contribuit la demascarea lor.

Dar iată că, în afara acestor cazuri, mai există unele în care soţiile şi-au spionat membrii propriei familii. Adesea însă asemenea cazuri nu au fost elucidate până la capăt, rămânând ca „mistere ale spionajului”…

 

Şi-a spionat tatăl

Există însă şi cazuri care au fost lămurite, deci care nu mai ridică nici un fel de dubii, complicate, bineînţeles (!) şi cu „istorii de amor”, cum este acela al Marthei Dodd („Lisa”) (1908-1990), spioană pentru URSS (NKVD), în Perioada interbelică.

Fiică a ambasadorului SUA în Germania, William Dodd în perioda 1933-1937, Martha întreţine relaţii în cercurile naziste înalte (inclusiv în anturajul lui Hitler). În urma unei relaţii amoroase cu Boris Vinogradov, spion sovietic la Berlin, Martha îşi oferă serviciile NKVD, devenind agent-recrutor, dar şi informator.

Caz unic în istorie: fiica îşi spionează chiar tatăl!  Deschide corespondenţa diplomatică a  ambasadorului şi îşi informează comanditarii sovietici despre conţinutul acesteia, care prezenta o deosebită importanţă, dat fiind că se referea şi la atitudinea SUA faţă de o viitoare conflagraţie mondială. Martha reuşeşte să recruteze un agent pentru URSS chiar din interiorul serviciului de informaţii britanic. În 1939, se căsătoreşte cu finanţistul Alfred Stern, membru al unei reţele de spioni americani pentru URSS, care a colaborat cu Vasili Zublin, agent NKVD, sub acoperire diplomatică. În 1957, ca urmare a depoziţiilor unui alt agent sovietic demascat, Boris Morros, Martha şi soţul ei sunt acuzaţi de spionaj, dar reuşesc să fugă prin Cuba la Praga, unde rămân pentru tot restul vieţii lor.

Dar, în familia Dodd, spionajul era o „preocupare” principală. Astfel, fratele Marthei, William a spionat şi el pentru Uniunea Sovietică. În 1938, ca membru al „Frontului Popular”, organizaţie de acoperire pentru acţiunile NKVD în SUA, este angajat în „Office of War Information” („Oficiul pentru Informaţii de Război”), de unde transmite date importante. Pentru o mai eficientă acoperire, devine, în 1944, colaborator al agenţiei TASS în SUA, care s-a dovedit că desfăşura şi activităţi de spionaj. După război este demascat ca rezultat al „Operaţiunii Venona”.

 

„Privighetoarea lui Hitler” ? Veturia Goga

Mult mai complicat este cazul unei alte eventuale „agente în familie”  care se pare să fi inspirat un anumit folclor, informaţii adesea surprinzătoare, dar care au fost în mică măsură confirmate de realitate. Asemenea „informaţii” pot constitui adevărate „capcane” nu atât pentru istorici, cât pentru publicul larg, mereu amator de senzaţional.

Astfel, dacă este să dăm crezare unor afirmaţii din volumul „Veturia Goga. Privighetoarea lui Hitler”, al cărui autor este chiar un strănepot al lui Octavian Goga, Mircea Goga, Veturia Goga (1883-1979) ar fi fost nici mai mult, nici mai puţin decât spioană germană, de fapt, chiar a führerului personal, ceea ce îl face să o numească „privighetoarea lui Hitler”. De fapt, Veturia Goga fusese o „privighetoare a României”, cântăreaţă de succes pe scena operei din Bayreuth. Nu s-ar fi mulţumit cu această postură, ci, încă din 1914, ar fi fost recrutată „ca agent secret al Berlinului”, urcând, cu vremea, „toate treptele ierarhiei de umbră a nazismului”. Pe cine ar fi spionat Veturia Goga ? Potrivit autorului citat şi ca să folosim chiar expresia lui, ea l-ar fi „ciripit” pe Carol II, pe Ion Antonescu şi pe propriul ei soţ, Octavian Goga.

De fapt, chiar mariajul dintre Veturia şi Octavian Goga a fost subiect de scandal în presa vremii, fiecare dintre ei fiind deja căsătorit în momentul în care s-au cunoscut. După părerea lui Mircea Goga, „Căsătoria Veturiei cu Octavian Goga n-a fost pentru ea altceva decât îndeplinirea unei misiuni încredinţate ei de către Serviciile Secrete germane”.  Mai târziu, Veturia „şi-a conspirat destinul anume pentru a culege şi laurii puterii. Cu orice preţ, cu orice risc”.

Este adevărat că Veturia Goga, alături de Maria Antonescu, s-au numărat printre cele mai influente femei din epocă. Mai mult decât atât,  Veturia ar fi reuşit uluitoarea performanţă de a fi fost „singura castelană care, într-un regim comunist, şi-a păstrat intacte toate privilegiile“, ceea ce nu corespunde adevărului, căci, de fapt, ea a avut de suferit persecuţiile regimului comunist, fiindu-i impus domiciliu forţat pe domeniul de la Ciucea. În ultimă instanţă, Veturia Goga a fost  marginalizată, până la moartea sa, în 1979.

De ce alte date şi interpretări dispunem ? Într-adevăr; Veturia Goga  l-a cunoscut pe Hitler, cu ocazia apariţiilor sale la Festivalul de la Bayreuth, fiind singurul translator român acceptat de Hitler în discuţiile pe care acesta le avea cu mareşalul Ion Antonescu.

Aserţiunea lui Mircea Goga este contrazisă de o altă interpretare propusă de dr. Dan Brudaşcu care afirmă că Veturia Goga ar fi desfăşurat într-adevăr activităţi informative cu ştirea autorităţilor româneşti şi cu sprijinul diplomaţilor români din capitalele europene, exclusiv în interes naţional.

În cercurile legionare circula varianta după care  Veturia Goga era agentă a Intelligence Service-ului britanic şi că, făcând parte din anturajul intim al generalului Ion Antonescu, a contribuit hotărâtor la declanşarea conflictului între acesta şi „Garda de Fier”.

Interpretările propuse de Mircea Goga în volumul amintit sunt foarte grave, privind chiar activitatea politică a lui Octavian Goga: ministeriatele sale „ar fi reprezentat un bun paravan pentru jocuri de influenţe şi spionaj”.

În tot cazul, activitatea de spioană a „misterioasei Veturia” rămâne să fie probată prin mărturii documentare, ceea ce, până în momentul de faţă, nu s-a întâmplat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO