Fără îndoiala, puterea spirituală rareori întâlnită pe care o avea Părintele Arsenie Boca a generat multiple legende. Toate provin din ignoranţa populară – presupunând că darurile acestuia erau întocmai, reale, majoritatea beneficiarilor nu aveau cultura teologică necesară pentru a şti că nimic nu este nou sub soare, că în istoria creştinismului au existat nenumăraţi sfinţi cu „puteri” asemănătoare. Fără doar şi poate, mulţimile de adulatori mai şi exagerează. Dar, conform, nenumăratelor informaţii existente până astăzi, avem de-a face cu un caz ieşit din comun – un om care a dus o viaţă de aspră asceză, de riguroasă rugăciune, fapt care la un moment dat a început să-şi arate roadele. Cel mai spectaculos dintre harurile Părintelui Arsenie era cel al înainte-vederii (clarviziunii)...
Atunci o să vă întrebaţi de unde şi până unde titlul de mai sus? Din păcate, de-a lungul vremii au ieşit în evidenţă cu precădere scrierile despre Pr. Arsenie Boca în care sunt evidenţiate exclusiv harurile sale excepţionale. Rareori au existat intelectuali care să se fi aplecat asupra acestui fenomen. Mă refer la laici. Teologii au accentuat, în general, diverse aspectele din viaţa Părintelui,precum celcare se referă la pictura sa - destul de controversată, uitându-se că acest om excepţional nu a ţinut neapărat cont de tradiţia iconografică, întrucât a şi declarat la un moment dat că l-a zugrăvit pe Iisus aşa cum l-a văzut...
Iată că arhivele existente astăzi la CNSAS aduc noi mărturii din viaţa Părintelui Arsenie Boca. Întrucât, am mai scris aici, ceea ce provine din dosarele Securităţii, în opinia subsemnatului, trebuie lecturat cum grano salis – şi mă bucur să constat că nu sunt singurul care gândeşte astfel-, am fost surprins şi bucuros să constat şi alte surse preţioase pentru elucidarea unor aspecte din viaţa Pr. Arsenie Boca. De pildă, informaţiile despre Pr. Arsenie Boca existente în dosarele Siguranţei. Puţină lume ştie că acesta a fost urmărit încă de pe vremea guvernului Antonescu, fiind suspectat de relaţii cu legionarii.
Informaţiile despre care vorbesc aici au fost publicate în cartea intitulată „Părintele Arsenie Boca în atenţia Poliţiei Politice din România”, autori fiind istoricii George Enache şi Adrian Nicolae Petcu (Ed. Partener, Galaţi, 2009). Ei bine, se poate constata cu ochiul liber diferenţa dintre cele două regimuri – cel capitalist şi cel comunist. Dacă în vremea lui Antonescu, în pofida restricţiilor determinate de situaţia politică specială, de atmosfera de război, după ce l-a urmărit o vreme, Siguranţa a recunoscut cu onestitate că Pr. Arsenie nu a fost legionar (vezi p. 19 şi p. 22), comuniştii, dimpotrivă, au preluat dosarul şi au manipulat în aşa fel încât întreaga viaţă pământească a Părintelui A. Boca a stat ulterior sub această povară a unor acuze contrafăcute.
Alte informaţii foarte interesante provenite din arhivele Siguranţei se regăsesc într-o autobiografie pe care Părintele Arsenie Boca a fost nevoit să o scrie şi s-o predea autorităţilor în 17 iulie 1945 (vezi lucrarea citată, paginile 90-94). Descoperim cu acest prilej un intelectual care de dragul Sfântului Ioan Scărarul traduce „Scara” în limba română în numai cinci luni, descoperim un căutător care odată ajuns la o anume anvergură priveşte fără complexe spre alte tradiţii mistice sau esoterice – fără a perturba cu nimic propria sa credinţă. Deducem din cele de mai sus o preocupare constantă pentru răspândirea cărţilor de căpătâi ale ortodoxiei. De unde şi relaţia specială dintre Pr. Arsenie Boca şi Pr. Dumitru Stăniloae, care a condus la aducerea de la Muntele Athos de către primul a scrierilor filocalice, şi la pornirea, de către cel de-al doilea, a monumentalei sale ediţii în limba română. Nu este lipsit de însemnătate sprijinul efectiv pe care Pr. Arsenie a continuat să-l dea acestei ediţii a „Filocaliei” (sunt suficiente mărturii în acest sens, începând cu cele ale Lidiei Stăniloae).
Dar iată ce declară Părintele Arsenie Boca mai departe, mărturisind că făcea eforturi pentru „stăpânirea simţurilor”: „Mai mult chiar, mă preocupa, studiind mistica comparată a diferitelor religii superioare, ca să văz prin proprie experienţă, cât se întinde sfera voinţei în domeniul vieţii sufleteşti şi biologice. Mă interesa să văz dacă e adevărat ce afirmă cărţile asupra actelor reflexe şi asupra instinctelor, că anume sunt independente de voinţă şi controlul conştiinţei. Experienţa mea personală însă mi-a dovedit că acţiunea voinţei şi conştiinţei se poate întinde şi peste instincte şi actele reflexe după o oarecare variabilă” (p. 91). Din acestea deducem că Părintele Arsenie Boca era un căutător lipsit de complexe, care se străduia să înţeleagă şi practic unde interferează şi cum pot fi privite comparativ diversele căi mistice.
Imediat mai jos vine să confirme aceste căutări mărturisind că apela la cele mai autorizate surse: „Mă ajutau la aceste adânciri şi studiile cele făcea pe vremea aceea Mircea Eliade la Calcutta, trimis de Universitatea Bucureşti, pentru studii orientalistice. Iar parte de studii le tipărea în „Revista de filosofie” din Bucureşti şi îmi parveneau pe acestă cale.” (p. 91).Vom reveni, poate, cu alt prilej pentru a analiza ce putea să citească Pr. Arsenie Boca în „Revista de filosofie” sub semnătura lui Mircea Eliade. Pe scurt, este vorba despre fragmente sau note care urmau să constituie ulterior teza sa de doctorat referitoare la yoga...
Practica oare Pr. Arsenie Boca vreo disciplină orientală – precum yoga sau zen? Nicidecum! A cerceta însă sau a face un studiu comparativ, fie şi de ordin personal, nu putea decât să-l ajute. Pentru o mai bună racordare la propria tradiţie. Pentru a cunoaşte care sunt limitele fiecărei căi comparativ cu cea creştin ortodoxă.
Iată de ce mi se par amuzante şi ridicole vorbele şoptite precum că Pr. Arsenie Boca ar fi avut lecturi din yoga, din Rudolf Steiner etc. Nimănui nu-i este interzis aceasta, dacă este stăpân pe sine, mai ales dacă are un îndrumător care să-l monitorizeze cu atenţie. Nimic din viaţa şi activitatea ulterioară a Pr. Arsenie Boca nu a ieşit cu vreo fărămă din tradiţia ortodoxă, nimic din cele puse pe seama sa nu a avut vreo notă exotică, ci se regăseşte în viaţa multor altor sfinţi creştini ai Bisericii nedespărţite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
