Ziarul de Duminică

Prima doamnă Hemingway/ de Elisabeta Lăsconi

Prima doamnă Hemingway/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

31.01.2013, 23:57 365

Cum să nu-l iubeşti pe Ernest Hemingway care a adus în proză marile aventuri masculine - războiul şi corrida, vânătoarea şi pescuitul, construind o capodoperă pentru fiecare? Şi viaţa amoroasă a lui Ernest Hemingway este pe măsura bărbaţiei asumate constant: patru neveste foarte diferite între ele, fiecare căsătorie având povestea ei dramatică şi plină de culoare.

Hemingway n-a lipsit de la evenimentele mari care au zguduit prima jumătate a secolului XX, prezent ca reporter, şi ele au lăsat urme profunde în tot ce-a scris. Iar poveştile de iubire, fie trăite direct, fie privite ca martor, se regăsesc în romanele şi în povestirile sale inegalabile şi inconfundabile. Pentru fiecare a găsit un stil al emoţiei directe, minimalist şi viguros, ce rezistă şi azi la o nouă lectură, oricât de pretenţioasă.

Între toate istoriile de iubire trăite de Hem, cum l-au poreclit prietenii şi apropiaţii, prima soţie ocupă un loc privilegiat. Poate de aceea, Paula McLain a ales din întreaga biografie a scriitorului perioada căsătoriei cu Hadley, viaţa lor la Paris, anii duri când s-a dedicat scrisului, întrerupţi de misiunile de reporter, intrarea în cercul select al expatriaţilor, poate de aceea şi-a intitulat romanul "Soţia din Paris".

Cei doi, Ernest şi Hadley, sunt totuşi un cuplu puţin obişnuit în epocă: el aspiră să devină scriitor şi îşi caută mentori care să-l propulseze, duce în el, ca nişte bombe neeexplodate, ororile războiului şi eşecul iubirii pentru o Agnes, care a decis să se mărite cu altcineva, ea este mai mare cu ani buni şi îşi caută un rost şi o ieşire din cercul apăsător al familei şi al provinciei în care a trăit.

Ce i-a împins unul spre celălalt? Au multe în comun, cum o simt amândoi - o familie ce i-a ţinut în chingi, presiunile cărora le fac faţă diferit, dorinţa de a trăi cu adevărat, şi mai ales sentimentul că războiul a dat altă valoare vieţii, că ea trebuie preţuită prin experienţe de orice fel. Hemingway şi-a găsit un mentor în Sherwood Anderson, care-i îndeamnă să plece în Europa şi să nu aleagă Roma, ci Parisul, căci acolo vor fi în miezul lucrurilor.

Sfatul urmat îi aduce într-un Paris ce poartă urmele războiului, dar în care cafenelele şi saloanele îi adună pe artiştii expatriaţi şi pe bogătaşii din lumea anglo-saxonă. Prietenia cu Gertrude Stein şi sfaturile ei, apariţiile şocante, frizând excentricitatea ale lui Scott cu Zelda, jurnaliştii şi flopper girls, băutura şi cocaina - se amestecă în tot ce văd şi trăiesc cei doi soţi.

Amândoi îşi păstrează o rutină esenţială: el scrie, închiriind o cameră separată ca să se poată concentra, ea ştie să-i fie sprijin, cu încredere totală, dar nu oarbă faţă de firea lui dificilă, păstrând un bun-simţ şi o privire clară asupra lucrurilor. Hadley îl înţelege şi îl acceptă, dar îi sancţionează mârlăniile faţă de oamenii care l-au sprijinit, Hadley naşte primul copil şi îl creşte, dar simte când altă femeie îl acaparează.

Viaţa tânărului Hemingway este interesantă, privită fiind prin ochii lui Hadley, aşa cum o face Paula McLain. Anii formării şi timpul petrecut la Paris sunt familiari din biografii şi din "Sărbătoare de neuitat", cititorul le regăseşte în roman, văzute din altă perspectivă. Dar mai interesant ca scriitorul tânăr este soţia lui.

Hadley are personalitate puternică, o frumuseţe naturală, fire deschisă, ştie instinctiv că ei nu i se potrivesc nebuniile anilor 20, acceptă să bea cot la cot cu Ernest, totuşi nu rezistă menajului în trei văzut la alte cupluri. Prinsă în vârtejul petrecerilor şi sporturilor (coride, curse de cai şi schi), îşi păstrează doza de bun simţ ce-i salvează integritatea. Dar nu şi căsnicia.

Hadley cea omagiată de un toreador la Pamplona, Hadley cea respectată de toţi pentru că a făcut din căsătorie o realitate solidă, este părăsită. Hemingway însuşi recunoştea că ar fi trebuit să moară atunci pentru a nu mai iubi pe altcineva. Soţia din Paris îşi ia revanşa în roman ca personajul care-l eclipsează pe marele Hem.

Paula McLain, Soţia din Paris, traducere din limba engleză şi note de Iulia Gorzo, Editura Humanitas fiction, 2012, 344 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO