Ziarul de Duminică

Proză la Junimea/ de Ziarul de duminică

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Ziarul de Duminica

22.09.2016, 23:55 71

O interesantă colecţie de proză la editura ieşeană. Majoritatea volumelor sunt precedate de câte un „cuvânt însoţitor” semnat de criticul Ioan Holban.

 

Mara Magda MafteiŞi dacă omul vrea să fie fericit

Mara Magda Maftei este autor şi cetăţean româno-francez, actualmente conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti. După o teză de doctorat susţinută în 2007 în istoria gândirii economice (ASE), urmează o a doua teză cu titlul Cioran şi tânăra generaţie, finalizată în 2009 şi susţinută în cadrul Universităţii din Bucureşti. O parte a cercetării consacrate lui Cioran şi perioadei interbelice a constituit subiectul unei cărţi apărută îndouă ediţii  în 2009 şi 2011 la Editura Contemporanul şi a alteia apărută în 2013 la Editural’Harmattan, Paris, Cioran et le rêve d’une génération perdue. Din 2008, autoarea este cercetător asociat al Centrului de cercetări Thalim (Théorie et histoire des arts et des littératures de la modernité XIXe – XXIe siècles), Université Sorbonne Nouvelle Paris 3. Colaborator permanent al revistelor literare Viaţa românească (2001 - 2008) şi Contemporanul, autor unic a multiple articole ştiinţifice publicate în SUA, Canada, Franţa, conferenţiar invitat de-a lungul timpului în Liban (Kaslik), Brasilia (Sao Paulo), Irlanda (Galway), Turcia (Izmir), Canada (Québec) pe tema literaturii angajate (relaţiile dintre literatură, istorie, doctrine, societate), autoarea are o carieră în domeniu de peste cincisprezece ani.

„În Bucureştiul zilelor noastre, doi oameni de peste şaizeci de ani trec prin multiple transformări interioare. Cauzele exterioare nu lipsesc nici ele. După ce au construit socialismul cu umilinţă, Ghiţă şi Aglaie se trezesc forţat în plin capitalism. Ghiţă devine din ce în ce mai mult o victimă, iar Aglaie călăul acestuia. Ficţiunea îmbină mai multe registre, de la comic până la dramatic.”

O radiografie crudă – susţine criticul Ioan Holban.

 

Vasile Iftime – De la Petru citire

„La sfârşitul lecturării romanului De la Petru citire, nu-l pot imagina altfel pe  protagonist decât jucând de unul singur şotron în şopron, deoarece pentru el (a)casă înseamnă locul unde eşti aşteptat. Petru ar fi vrut să-1 joace în doi, dar iubita îi moare şi nu poate rezista psihic acestui şoc/ joc. De atunci, el încearcă să arunce cât mai bine pietricica în pătrăţelele şotronului, numai că de fiecare dată greşeşte: ori nimereşte pe de lături de «căsuţă», ori îşi pierde echilibrul (psihic) şi iese obligatoriu din joc, ţopăind de durere. Este, în fond, vorba despre jocul vieţii, unde pătrăţelele vizate/visate pot reprezenta viaţa unui dezrădăcinat şi inadaptat în cadrul familiei, în internatul liceului, în şcoala militară, în spitalul de psihiatrie şi în incinta monahală. Vasile Iftime scrie un matur şi foarte bun roman poetic al (de-) formării îmbinat cu unul de moravuri, în care limbajul liric şi apoftegmatic alternează fără stridenţe cu acela buruienos şi pitoresc, folosit de unele personaje.” (Vasile Spiridon)

 

Doina Popa – Ca frunza-n vânt

„Îmi era dor să citesc un roman «bengescian» cinstit – analiză psihologică, fie şi cu  despicarea fi­rului în patru, cum spunea «marea europeană» din secolul trecut, in­trigă, portrete memorabile, tipologii, caractere, notaţii de adâncime, planuri epice fin structurate, lumea de marionete, familia şi so­cietatea, monolog interior, problematica specială a cuplului, explorarea feminităţii în pârg sau în surpare –, în tradiţia pe care va fi deschis-o, în proza noastră, Hortensia Papadat-Bengescu, continua­tă, apoi, de (uitatele?) Ticu Archip, Maria-Luiza Cristescu, Eugenia Tudor-Anton, Gabriela Adameşteanu, Dana Dumitriu, Alexandra Târziu, Adriana Bittel, Adina Kenereş şi, iată, Doina Popa a cărei carte, «Ca frunza-n vânt», nu face decât să con­firme această paradigmă solidă a epicii noastre, structurată în prozele – nuvele, povestiri, romane, schiţe  – «femeilor teribile» din anii '70 ai literaturii noastre într-o poveste de dragoste care  explorează adâncul cuplului, problematica sa complicată tocmai din raportul pe care, încă G. Ibrăileanu, în «Privind viaţa» şi «Adela»,  îl vedea în termenii amor şi iubire.” (Ioan Holban)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO