Ziarul de Duminică

Puterea Mamei/ de Elisabeta Lăsconi

Puterea Mamei/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

18.04.2013, 23:54 143

Romanul „Mama” de Pearl Buck, apărut în 1933, îşi păstrează şi astăzi forţa şi, în mod neaşteptat, actualitatea. Nu avea cum ghici scriitoarea ce traiectorie va urma China în viitor, dar mărturia ei reînvie un personaj care iese din tipologie şi devine arhtetip. Pearl Buck a reuşit să impună o figură a maternităţii care ţine de natura lumii chineze şi totuşi transcende spaţiul şi timpul şi femei de pe alte meridiane şi paralele ale globului se regăsesc în ea.

Mama al cărui portret se întregeşte încet-încet nu are nume, semn că ar putea fi oricare femeie trăitoare în ţara de proporţii gigantice. Ea trăieşte într-un sat, cu bărbatul şi copiii, cu o soacră de care are mare grijă, în conformitate cu toate rânduielile ştiute şi acceptate  – respectul faţă de autoritatea celor vârstnici, înţelegera plină de iubire pentru femeia vârstnică.

Eroina scriitoarei americane întrupează esenţa maternităţii: este fericită să dea viaţă, iar rostul ei pe lume este să nască şi să crească fii şi fiice. Ritmul vieţii îl dau sarcinile şi munca de zi cu zi, grija faţă de copii. A învăţat să privească lucrurile cu mult calm, fără să-şi dea seama s-a preschimbat în stâlpul care ţine familia în echilibru, deşi treburile ei mărunte par să o arate neînsemnată.

Se împletesc în roman temele mari ale prozei realiste, formulă aleasă de Pearl Buck pentru a reuşi să fie înţeleasă de cititorii de pretutindeni – şi prima este chiar viaţa lumii ţărăneşti într-o vreme când marii scriitori încep să înţeleagă intuitiv că istoria secolului XX şi civilizaţia modernă va destrăma nu doar o clasa socială, ci o întreagă lume, una dintre puţinele care mai păstrează legătura cu pământul, care mai trăieşte în ritmurile unui calendar al naturii.

Apar în roman cutume şi credinţe populare străvechi – pe care gândirea modernă le vede asociate cu ignoranţa şi superstiţiile. Dar istoria cea mare aduce în satul chinez mari schimbări, atracţia pe care o are oraşul asupra sătenilor, ca şi ascensiunea comunismului. Dar vitalitatea unei asemenea femei nu poate fi spulberată de nimic, iar forţa maternităţii depăşeşte nenorocirile mici sau mari pe care le are de fruntat.

Mama cea iubitoare se trezeşte părăsită de soţul ei care pleacă într-o zi în oraş şi nu se mai întoarce. Ea încearcă să ascundă faţă de ceilalţi drama, dar un nou bărbat şi o nouă sarcină nu pot schimba lucrurile. Asupra ei se abate umbra morţii, întrerupe sarcina tot pe calea ştiută în lumea ţărănească – apelând la plante, dar află şi că bărbatul ei a murit. Aşa că fiul cel mare devine capul familiei, luând locul tatălui.

Devotamentul mamei faţă de copii este total, iar ciclul vieţii ei curge lent, cu naturaleţea schimbării anotimpurilor, a câmpului de orz. Supuse aceluiaşi mers firesc sunt nu doar naşterea şi moartea, ci şi succesiunea generaţiilor: fiul cel mare se căsătoreşte, fiica şi al doilea fiu îşi urmează fiecare destinul. Şi moartea îşi cere iarăşi tributul, căci mama are de îndurat şi pierderea fetei oarbe, şi a fiului cel mic.

Bestseller la apariţie, romanul contribuie decisiv la recunoaşterea în literatura americană. Publicase în 1931 „Ogorul”, distins cu Premiul Pulitzer în anul următor: primul roman al trilogiei „Casa de lut”, urmat în 1932 de al doilea volum – „Fiii”, întregit în 1934 de al treilea – „Casa dezbinată”. Aşadar „Mama” apare în răstimpul în care curiozitatea faţă de viaţa cumplită de grea a ţărănimii chineze sporea de la o carte la alta.

Pearl Buck a creat un interes viu, autentic, faţă de lumea chineză, faţă de tradiţiile ei încă nealterate de istoria precipitată a secolului al XX-lea. Traducerea în principalele limbi de circulaţie i-a asigurat faima şi i-a adus Premiul Nobel în 1938. Merită salutată iniţiativa Editurii Polirom de a publica pe autoarea americană cea mai tradusă din toate timpurile, în traduceri noi, proaspete: o scriitoare care merită o serie de autor, multe romane încă au rămas necunoscute până acum cititorilor români.

 

Pearl Buck, Mama, traducere din limba engleză de Ioana Oprică, Editura Polirom, 2013, 288 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO