• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Ziarul de Duminică

"Marea excursie"

Istoria a jucat o festa tragica bulgarilor si turcilor, care, in ultimii 150 de ani, s-au vazut pusi in postura de a-si schimba rolurile de asupriti si asupritori. Imediat dupa aparitia statului bulgar modern (1878), locul atrocitatilor savarsite de turci impotriva bulgarilor a fost luat rapid de al celor comise de bulgari impotriva etnicilor turci si a pomacilor (bulgari convertiti la Islam). Sechelele istoriei nu prea indepartate explica, in fapt, persistenta in sanul populatiei bulgare a  unui complex "anti-turc".
Asa se face ca atitudinea manifestata de-a lungul timpului de autoritatile bulgare in privinta minoritatii turce a oscilat de la o extrema la alta, respectiv de la recunoasterea drepturilor acesteia, la respingerea dreptului ei la existenta. Pe la mijlocul anilor '70, pozitia autoritatilor comuniste bulgare s-a schimbat drastic, minoritatea turca incepand sa fie perceputa ca o amenintare serioasa la integritatea teritoriala a tarii.
Politica Partidului Comunist Bulgar (PCB) de asimilare fortata a musulmanilor din tara avea drept tinta proclamarea Bulgariei ca stat national unitar, cu o populatie omogena atat din punct de vedere ideologic, cat si politic. Punctul culminant al politicii fortate de asimilare a minoritatii musulmane l-a constituit schimbarea numelor pomacilor (in perioada 1972 - 1974) si, in special, ale etnicilor turci, in iarna anului 1984/1985. Potrivit unor date oficiale, in perioada decembrie 1984 - ianuarie 1985, peste 310.000 de etnici turci au fost obligati sa-si "bulgarizeze" numele. Decizia a reprezentat o puternica lovitura data comunitatii musulmane din Bulgaria. Potrivit normelor religiei islamice, numele are un rol deosebit in viata musulmanului. Fara propriul sau nume, acesta nu se poate prezenta, dupa moarte, in fata lui Allah pentru a fi judecat pentru faptele savarsite.
Campania de asimilare fortata a populatiei musulmane a fost reluata cu si mai multa inversunare la inceputul lui 1989, pe fondul inmultirii protestelor initiate de miscarea de opozitie din Bulgaria. Ca reactie, Todor Jivkov si colaboratorii sai cei mai apropiati au decis sa recurga la mijloace deja folosite, prin care sa reaprinda ura fata de etnicii turci. Jivkov a reluat teza lansata in vara lui 1984, potrivit careia acestia sunt urmasii populatiei bulgare obligate sa treaca la islamism in timpul celor cinci secole de stapanire otomana. De data aceasta, autoritatile comuniste de la Sofia nu s-au multumit numai cu o politica de "bulgarizare" a numelor etnicilor turci, ci "si-au adus aminte" ca trebuie sa-si respecte angajamentele internationale asumate si, in consecinta, au liberalizat regimul pasapoartelor. Mass-media turca a reactionat imediat si a acuzat Sofia ca intentioneaza sa scape de incomozii reprezentanti ai minoritatii musulmane extradandu-i "legal" peste granita.
La sfarsitul lunii mai 1989, intr-o alocutiune radio-televizata, Jivkov a cerut Turciei, intr-un mod neasteptat, sa-si deschida granitele pentru "fiecare musulman bulgar" care doreste sa emigreze. Era clar ca inalta conducere de partid si de stat din Bulgaria luase deja o decizie, anume de "a se elibera", pe calea emigrarii, de persoanele care nu se lasau "educate", marind, in acelasi timp, presiunea asimilatoare asupra restului populatiei musulmane. In timpul sedintei din 6 iunie 1989 a Biroului Executiv al CC al PCB, Jivkov le-a cerut colegilor sai sa nu dramatizeze situatia etnicilor turci. "Trebuie sa expatriem nu mai putin de 200.000, altfel, in cativa ani, Bulgaria se va transforma intr-un nou Cipru", a sustinut liderul PCB. La randul sau, premierul Gheorghi Atanasov a anuntat ca "scopul nostru trebuie sa fie acela de a determina cat se poate de multi dintre respectivii cetateni sa paraseasca Bulgaria". In conformitate cu aceste decizii, autoritatile bulgare au accelerat procedura de eliberare a pasapoartelor pentru musulmanii din tara.
De la sfarsitul lunii mai, cand discursul lui Todor Jivkov a marcat inceputul expatrierii in masa a etnicilor turci - fenomen cunoscut in istoriografia bulgara sub numele de "marea excursie" - si pana pe 22 august, cand autoritatile turce au inchis granitele, aproximativ 350.000 de persoane au parasit Bulgaria in directia Turcia. Multi dintre ei nu au reusit sa se realizeze profesional si, dupa inlaturarea regimului Jivkov, au revenit in Bulgaria, deceptionati de felul in care au fost primiti in "patria-mama".
Incercarea de asimilare artificiala a turcilor din Bulgaria prin folosirea fortei si faradelegii reprezinta una dintre cele mai rusinoase pagini din istoria contemporana a acestei tari. Ea a adancit fenomenul de divizare a natiunii bulgare pe criterii etnice si religioase, fapt ce a constituit o piedica in calea normalizarii situatiei politice si sociale din aceasta tara.

Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar



 

Principalele valute BNR - joi, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867