Am mai spus-o: cel mai important fenomen literar, poate chiar cultural in ansamblu, din 2004, a fost intrarea in scena a tinerei generatii de prozatori, fenomen lansat inteligent de Polirom care, profitand de anul electoral, a somat "Votati literatura tanara!" si a tiparit aproape douazeci de tineri autori in mai putin de un an, din care jumatate debutanti in volum.
Evenimentul a fost sprijinit, discret, de alte edituri, precum Paralela 45, Est - cu Bagau de Ioana Bradea - si Humanitas, cu surpriza Evanghelia dupa Arana de Nicolae Strambeanu.
In ultimele decenii, noile generatii si-au facut intrarea pe ogorul literelor prin sunetele de trompeta ale poetilor; apoi veneau, daca veneau!, criticii, eseistii si... prozatorii. Faptul ca acum bresa este facuta de prozatori, vag anuntati de cativa tineri critici cam repede expulzati din revistele consacrate ale "batranilor"! - Costi Rogozanu, Luminita Marcu -, e de bun augur, e semn de maturizare a campului literar si cultural. Doar culturile minore sunt centrate obsesiv, monocentrate, pe poezie si folclor!
Generatia mea a plecat ca una de poeti si critici/eseisti, prozatorii intrand in arena ani buni mai tarziu si nereusind sa se impuna, dincolo de reale succese individuale, ca o generatie de prozatori. Daca spui "optzecism", gandul iti zboara la poezie, indiferent de valoarea prozei lui Nedelciu ori Agopian si chiar de faptul ca, dupa revolutie, Cartarescu - ca ne place ori nu, Papa generatiei! - a publicat mai multa proza decat poezie!
Dar mai exista o deosebire intre aceste "generatii". Din cauza presiunilor politice si a monopolului "batranilor" pe mijloacele din campul cultural - reviste, edituri, Uniune etc. -, "optzecistii" s-au manifesat in ultimul deceniu prerevolutionar ca un generatie solidara. Dar si dupa aceea. Acum, dincolo de strambaturile din nas ale d-lor Uricaru ori Stefanescu, "raderile" radicale ale unor nou-veniti provin de la critici de-o seama cu ei. Spirit critic mai dezvoltat? Ar fi bine, dar nu ti-l dovedesti pe debutanti, ci pe consacrati! Mai degraba, un fel de invidie colegiala!
E rau? Da! Daca cenzura, monolitismul ideologic, monopolul total pe mijloace au disparut, tentatia lor a ramas aproape intacta. Scurt spus: "batranii" nu vor renunta usor la putere, fie ea si simbolica. Deci, un pic de coerenta si de solidaritate "de generatie" ar fi binevenite! Daca vrei sa le "spargi fata" batranilor! Daca nu, de ce te mai afli in treaba? Lupta generatiilor e naturala!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
