• Leu / EUR4.9250
  • Leu / GBP5.7274
  • Leu / USD4.7278
Ziarul de Duminică

Radu Beligan – legenda continuă/ de Ziarul de duminică

Radu Beligan – legenda continuă/ de Ziarul de duminică

GALERIE FOTO

Autor: Ziarul de Duminica

13.03.2014, 23:41 56

Prezenţă românească la Sărbătoarea Francofoniei în Israel

La manifestările dedicate Sărbătorii Francofoniei în Israel (foto 1), pe parcusul lunii martie 2014, România va fi prezentă printr-un recital de muzică tradiţională românească susţinut de Leon Siberdi, artist israelian de origine română, şi printr-un stand de informare, deschis publicului între orele 11:00-14:00 pe esplanada Teatrului Ebraic-Arab din Yaffo. În deschiderea evenimentului, E.S. Andreea Păstârnac, ambasadorul României în Israel, va susţine un cuvânt introductiv despre semnificaţiile  sărbătorii Francofoniei în Israel. Recitalul de muzică tradiţională românească va avea loc vineri, 21 martie, orele 12:10- 12.30 la Teatrul Ebraic-Arab din Yaffo.

Începând cu 1998, în fiecare an, pe 20 martie, se sărbătoreşte la nivel mondial Ziua Internaţională a Francofoniei, iar Ambasada Franţei şi Institutul Francez în colaborare cu instituţii ale diverselor ţări francofone organizează în Israel o serie de evenimente culturale sub titlul „Zilele Francofoniei”.

 

Grafică satirică de Cristian Topan

Cristian Topan, preşedintele Uniunii Caricaturiştilor din România şi preşedintele Federaţiei Internaţionale de Caricatură pentru România, a deschis miercuri 12 martie o nouă expoziţie la Galeria Orizont (foto 2). Este vorba din nou de grafică satirică în care artistul excelează. Slăbiciunile umane, dar şi slăbiciunile sistemului social au fost constant, în ultimii ani, temele caricaturistului multipremiat în ţară şi în străinătate şi care, după 1990, a lucrat o vreme şi ca desenator de presă, colaborator al câtorva ziare ale vremii. Crsitian Topan declara, de altfel, într-un interviu; „Subiectele vin din viaţa de zi cu zi, din viaţa socială, din viaţa politică. Orice lucru serios poate fi caricaturizat, dacă nu poate fi caricaturizat, nu e serios.” Nu se dezminte nici de această dată.

Prima expoziţie personală a Ioanei Nemeş în Marea Britanie se deschide la Birmingham

Când, în 2011, vestea morţii sale a bulversat lumea artistică românească, Ioana Nemeş (foto 3) era cunoscută drept una dintre cele mai interesante şi originale artiste ale generaţiei din care făcea parte. La doar 32 de ani, ea se afla - graţie lucrărilor sale îndrăzneţe, insolite, cu o puternică amprentă subiectivă - în plină afirmare internaţională. ICR Londra sprijină realizarea primei sale expoziţii personale din Marea Britanie, cuprinzând o selecţie de obiecte şi instalaţii din ambiţioasa serie „Evaluări lunare” (2003-2010), care se va deschide astăzi, 14 martie, la centrul de artă contemporană Eastside Projects din Birmingham, în colaborare cu KILOBASE Bucureşti. Proiectul curatorial este semnat de Gavin Wade, împreună cu KILOBASE.

Lucrările Ioanei Nemeş (1979-2011) s-au născut din necesitatea de a exprima vizual, cât mai clar cu putinţă, mecanismele ascunse - lingvistice, vizuale şi psihologice - care ne definesc ca indivizi. Ele au fost prezentate la o serie de mari expoziţii internaţionale, printre care Bienala de la Istanbul din 2009, U-Turn de la Copenhaga din 2008, Bienala de la Praga din 2007 şi Bienala de la Bucureşti din 2006, şi au fost incluse în numeroase alte proiecte ale unor importante instituţii de artă contemporană din Europa şi Statele Unite ale Maericii, precum Art in General (New York, 2011), Secession (Vienna, 2010), Smart Project Space (Amsterdam, 2009), Kunsthalle Fridericianum (Kassel, 2006), iar mai recent, „Ritual without Myth” de la Royal College of Art (Londra, 2012), „Desire is War” de la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal din Sibiu (2011) şi „Communism Never Happened” de la Charim Gallery (Vienna, 2011). Unul dintre cele mai apreciate nume ale tinerei generaţii de artişti români, Ioana Nemeş a figurat printre cei 10 artişti în ascensiune din 100 New Artists, volum pregătit de Francesca Gavin pentru Laurence King, creaţiile sale făcând, alături de cele ale altor 27 de artişti contemporani proeminenţi, obiectul volumului Romanian Cultural Resolution, editat de Adrian Bojenoiu & Alexandru Niculescu şi publicat de Hatje Cantz. A fost artist în rezidenţă la Art in General din New York (2011), IASPIS Stockholm (2010), Institutul Cultural Român din Londra (2007) şi Kulturkontakt Viena (2004) şi a participat la diverse proiecte colective în domeniile artei, modei şi designului de interioare: KILOBASE Bucureşti (2011), Apparatus 22 (2011), colecţiile Rozalb de Mura (2004-2010) şi Liste Noire (2004-2011).

Seria „Evaluări lunare”, inspirată de ideile despre curgerea timpului din opera scriitoarei Virginia Woolf şi de modul în care concepe noţiunea de culoare psihologul elveţian Max Luscher, e un sistem complex de înregistrări ale stărilor de spirit şi experienţelor zilnice ale artistei. Ioana Nemeş şi-a creat o metodă de auto-observaţie proprie, bazată pe cinci parametri: fizic, emoţional, intelectual, financiar şi un neaşteptat factor numit „fericire”, analizând fiecare zi şi reprezentând-o apoi printr-un citat şi o culoare. Proiectul, apropiat de observaţia ştiinţifică, seamănă cu notaţiile zilnice dintr-un jurnal în care artista se priveşte pe sine şi propria existenţă într-un mod inedit şi personal. Ori de câte ori şi-a expus „Evaluările”, ea a selectat acele zile care se potriveau cu ideea generală a expoziţiei, traspunându-şi ideile sub forma unor instalaţii murale sau obiecte  de plastic de mari dimensiuni, asemănătoare unor pietre tombale.

„Prefer să-mi numesc lucrările obiecte, nu sculpturi”, declara artista în 2010, într-un  dialog cu artistul islandez Helgi Thorgils Fridjónsson. „Genul ăsta de proiecte e mai curând un lux când vii din România. E aproape gestul unui autist. Totuşi, eu cred că fiecare artist ar trebui să admită cu onestitate ceea ce-l interesează şi să nu-i pese de modele trecătoare. Eu sunt obsedată de design, de artă, de cărţi; 90% din cunoştinţele mele provin din publicaţii străine de teoria artei, filosofie, literatură, antropologie sau psihologie şi încă pe-atâta de pe internet. Locuiesc în Bucureşti, dar trăiesc în cărţile pe care le citesc în engleză şi în mulţimea spaţiilor virtuale de pe internet.”

Piaţa Tărănească şi  Meşter(Eşti)!
Piaţa Tărănească şi Meşter(Eşti)! organizează weekendul acesta Târgul de Primăvară  în curtea interioară a Muzeului Naţional al Ţăranului Român din şos. Kiseleff nr.3, unde vă aşteaptă, de vineri pană duminică, între orele 10,00-18,00 peste o sută de producători, meşteri şi artizani, negustori şi tineri artişti.

Meşter(Esc)! pentru domniile voastre meşteri populari şi creatori de: ceramică, obiecte din piele, mic mobilier pictat, oale, linguri, decoraţiuni, căuce şi ibrice; cu ii şi marame; cu scoarţe şi cergi; cu icoane şi pristolnice, bijuterii, obiecte realizate din lană şi croşetate, laolaltă meşteri vechi şi tineri creativi. În curtea din spate veţi putea face o întoarcere în timp, printre obiectele de antichităţi ţărăneşti şi nu numai.
Li se alatură producători cu: telemea, urdă, caş afumat, , brânză de burduf şi în coajă de brad, cârnaţi şi afumături tradiţionale din carne de porc, curcan şi vită din Maramureş, Sibiu, Buzău, Argeş, palinci şi prăjiuri, cozonac, poale-n brâu, cafea la nisip şi plăcinte.

De post puteţi târgui: zacuşti, siropuri şi dulceţuri fel de fel din Argeş, Bacău, Dâmboviţa şi Maramureş, miere şi produse apicole, mere, nuci şi poame, turtă dulce şi covrigi. Nu vor lipsi magiunul de Topoloveni şi produsele Topoloveana, fară zahar adaugat, cu oferte de primavară.
Gospodine pricepute din Dâmboviţa gătesc la ceaun mâncăruri de de post (sarmale, fasole, tocăniţă de legume), grătare şi mămăligă, păstrav, novac, lipie dâmboviţeană şi bunătăţi fel de fel.
Gurmanzi sau iubitori de frumos, colectionari şi amatori de artă şi bună dispoziţie sunt aşteptaţi, din 14 până în 16 martie, de dimineaţa până seara, în curtea interioară a Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Vizitare: zilnic, între 10, 00 si 18, 00. Intrarea liberă.

Radu Beligan – Premiul pentru Întreaga Carieră

În 2014, Premiile Gopo îi aduc un omagiu maestrului teatrului şi filmului românesc, Radu Beligan (foto 4). Acesta va primi Premiul pentru Întreagă Carieră în cadrul Galei ce va avea loc pe 24 martie şi care va fi transmisă în direct şi în exclusivitate la TV de ProCinema şi online pe www.premiilegopo.roşi www.procinema.ro.

Unul dintre cele mai importante trofee, Premiul pentru Întreaga Carieră a fost acordat la ediţiile precedente unor actori emblematici pentru filmul românesc: Mitică Popescu, Iurie Darie, Ion Besoiu, Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru şi Jean Constantin.

Născut pe 14 decembrie 1918, în Galbeni (sat al cărui nume anagramat a dat numele actorului), judeţul Băcău, maestrul Radu Beligan este unul dintre cei mai prolifici actori de film, teatru şi televiziune din România, cu o carieră ce se întinde pe parcursul a peste 70 de ani.

Director al Teatrului de Comedie din Bucureşti (1961-1969) şi director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990) şi discipol al actriţei Lucia Sturdza Bulandra şi al scriitorului Eugen Ionescu, Radu Beligan a interpretat de-a lungul anilor personaje memorabile create de dramaturgi români (Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Muşatescu, Mihail Sebastian etc.) şi străini (William Shakespeare, Carlo Goldoni, Gogol, Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Eugen Ionescu, Edward Albee, Neil Simon, Umberto Eco), punând astfel bazele unui repertoriu complex, deopotrivă clasic şi modern.

Radu Beligan a debutat în cinema la vârsta de 25 de ani cu rolul Rică Venturiano din O scrisoare pierdută (r. Jean Georgescu, 1943), rol reluat, şase ani mai târziu, pe scena sălii Comedia a Teatrului Naţional. Colaborarea sa cu Jean Georgescu – unul dintre pionierii cinema-ului românesc – a continuat cu Visul unei nopţi de iarnă (1946), Directorul nostru (1955) şi Lanterna cu amintiri (1962). De-a lungul deceniilor, Radu Beligan şi-a extins repertoriul cinematografic cu roluri în filmele unor Paul Călinescu (Răsună valea, 1949), Gheorghe Vitanidis (Şeful sectorului suflete, 1967), Dinu Cocea (Instanţa amână pronunţarea, 1976 şi Iancu Jianu, 1980), Radu Mihăileanu (Trahir, 1992) sau Lucian Pintilie (După-amiaza unui torţionar, 2009).

De asemenea, Radu Beligan a colaborat de două ori şi cu Ion Popescu Gopo, în onoarea căruia au fost numite Premiile şi al cărui faimos omuleţ dă forma trofeelor evenimentului – cele două roluri din Paşi spre lună (1964) şi Galax, omul păpuşă (1984) fiind, de altfel, singurele în registrul fantastic/SF din cariera actorului.

Membru de onoare al Academiei Române din 2004, Radu Beligan a fost inclus în decembrie 2013 în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9250
Diferență: -0,1197
Ieri: 4.9309
Azi: 4.7278
Diferență: -0,2363
Ieri: 4.7390
Azi: 5.7274
Diferență: -0,2421
Ieri: 5.7413
Azi: 5.0120
Diferență: -0,2706
Ieri: 5.0256