Ziarul de Duminică

Rătăcind prin Balcani (III). Republica de la Cruşova

21 iul 2010 803

Adevărat cuib de vulturi, situat la aproape 1.200 de metrialtitudine, Cruşova este un oraş atât de frumos, încât călătoriivremii nu sunt zgârciţi în cuvinte atunci când îl descriu.

Oraşul se află la 45 km nord de Bitolia, în "mijlocul unui oceande albanezi musulmani şi slavi", izolat cu totul de restulaşezărilor aromâneşti. Pe culmi întunecate de neguri, puţini suntcei care se aşteaptă să găsească o "superbă aşezare aromânească, cucase în 2-3 rânduri ca nişte palate, deasupra câmpiilor cu satemizere, înecate în noapte şi în noroi".

La prima vedere, oraşul aduce cu o "speluncă de tâlhari",datorită poziţiei sale din "creierii munţilor". Vârful munteluiCruşova, notează Ioan Neniţescu, nu este nici pisc, nici platou, ci"înfăţişează o scobitură ca un imens cazan, ca o jumătate a uneisfere gigantice". Iar pe pereţii acestui cazan stă aşezată Cruşova,astfel încât "de oriunde s-ar uita, călătorul uimit vede aproapeîntreg oraşul". Numai o fotografie din avion, crede scriitorulAnastase Hâciu, "ar putea cuprinde, în slabe imagini, totuşi,măreţia, în întregul ei, a acestui oraş - cel mai frumos oraş demunte - încântător, vărsat într-o căldare şi aşezat în amfiteatru,cea din urmă şi grandioasă creaţie a geniului aromânesc; numai oprivire de sus, din regiunile nourilor, ar putea îmbrăţişa mândriaacestui oraş modern".

Nu întâmplător oraşul este considerat de călătorii străini oadevărată Veneţie de uscat.

Neniţescu apreciază însă însă drept greşită această comparaţie,"căci ea e departe de a da adevărata icoană a Cruşovei". Pe care ozugrăveşte astfel: "Ziduri frumoase cu mai multe caturi, bisericimăreţe, locuinţe înalte şi masive, toate presărate printre plopipiramidali şi alţi arbori de tot soiul, par ca suspendate de o mânămagică pe pereţii muntelui, pe pereţii scobiturii din munte; iarsus deasupra Cruşovei, dinspre miazăzi, stă o tânără şi viguroasăpădure de fag, ca o mândră şi trainică coroană pe fruntea acestuioraş ca de poveste. Tot deasupra acestei armâneşti fortăreţe, înfaţă şi oblic cu pădurea cea de fag, stau câteva piscuri pleşuve şistâncoase, care în lumina soarelui par poleite cu aur şi cu azur.La un loc, marginea giganticei scobituri din pântecele munteluieste ceva ştirbită, şi tocmai prin această ştirbire e intrarea înCruşova. Două piscuri de munte, cu pereţi pietroşi şi sălbatici,stau ca doi stâlpi ai unei uriaşe porţi. Trecând prin aceastăpoartă, deodată vederea călătorului este robită de privelişteauimitoare şi încântătoare a oraşului".

O vedere dintre cele mai grandioase, remarcă jurnalistul FrancisLebrun, deschisă spre câmpia Pelagoniei, cu un orizont nemărginit,în toate direcţiile. "Chiar norii care par a fi la nivelul nostruformează parcă o suprapunere nesfârşită de planuri nesfârşite pânăla extremul orizont. Drumul pe care l-am urmat apare ca o panglicăalbă cu arabescuri bizare. Valea pare un bogat covor persan cunuanţele sale variate, roşii, cenuşii, verzi, deschise sauaprinse."

Împrejurimile sunt "foarte frumoase şi bogate în priveliştiminunate", dar puţini sunt cei care se încumetă să pleceneînsoţiţi, de teama tâlharilor.

Neniţescu observă că nu există "ceas din zi şi din noapte încare Cruşova nu este pândită". Nu întâmplător e un oraş "ce prininstinct s-a pus în defensivă". În spaţii deschise prea ar fi statarmânul cruşovean în calea tuturor. Mândria lui de rasă şisentimentele lui de moralitate prea ar fi fost rănite şi "luându-şinevasta şi copiii de mână s-a suit la munte".

Bărbaţi iubitori de glorie şi întreprinzători, artizani "de omare pătrundere şi creaţie artistică în meşteşugurile exercitate",aromânii cruşoveni "s-au avântat cu curaj în largul lumii dupăcâştiguri şi au cunoscut globul pământesc în mod intuitiv". Maricrescători de animale şi negustori cu caravane, cruşovenii pot fiîntâlniţi aproape în fiecare orăşel din provinciile europene aleTurciei otomane.

Şi nu numai. În 1911, un grup de călători români ajuns pe acestemeleaguri găseşte aici un "oraş de femei, de copii, de bătrâniliniştiţi şi posomorîţi, de o moralitate severă", care păstrează cusfinţenie tradiţiile neamului. Poetul Ioan Neniţescu menţioneazăobiceiul ca femeia să-i sărute mâna bărbatului şi să-i spelepicioarele oaspetelui. Aproape toţi bărbaţii sunt "departe înstrăinătate, ca să lucreze mai cu seamă în oraşele mari ale Europeiorientale, dar şi în Asia Mică, în Egipt şi chiar în America". Iarcând banii câştigaţi sunt îndeajuns, iar vârsta le e înaintată, sereîntorc pentru totdeauna în oraşul natal. "Acolo îmbătrânesc înlinişte în mijlocul familiei, gândindu-se la fiii lor, plecaţi şiei la rândul lor, ca să-şi încerce norocul şi visând, câteodată, înlungile lor răgazuri, la ţările îndepărtate, unde şi-au cheltuitmeşteşugita lor activitate".

Hâciu observă la aromânii cruşoveni faptul că sunt "într-atât deiubitori de frumuseţile naturii şi ale oraşului lor, încât aceastăiubire, ridicată până la expresia de cult religios, le-a pricinuitmari pagube în orânduirea afacerilor". Şi explică: un cruşovean are"ca ideal să-şi facă o casă mare şi frumoasă, o nuntă ca în basme,să petreacă în pădure cu prietenii şi rudele", astfel că după ceîşi cheltuie câştigul o apucă din nou pe drumuri, "în străinătăţilungi şi grele".

Cu o populaţie de 15.800 de locuitori, predominant aromânească,în Cruşova aflăm, la 1890, 2.816 de case, "cu ferestre mari şimulte şi cu balcoane numeroase". Este un oraş viu, cu mai multegimnazii (român, grecesc şi bulgar) şi cu şcoli primare ale tuturorneamurilor, toate în clădiri monumentale. Ar fi un oraş ideal,scrie Lebrun, dacă n-ar fi ura care desparte în două tabereînverşunate această populaţie paşnică. Mai precis, "armânii curaţi"şi "grecomanii". Altfel spus, între adepţii românismului balcanicşi cei ai panelenismului.

Înăsprirea acestei lupte, observă Neniţescu, a ajuns "până acoloîncât a cauzat pretutindeni rupturi de relaţii între fii şipărinţi, între fraţi şi fraţi". Adeseori, bătrânii sunt grecomani,iar tinerii "armâni curaţi". Trezirea conştiinţei naţionale începeîn 1869, când la Cruşova este deschisă, pentru scurt timp, primaşcoală românească, frecventată de vreo 30 de şcolari. La sfârşitulsecolului al XIX-lea, aici aflăm trei şcoli în care se predă înlimba română şi aromână (una de băieţi, una de fete şi una mixtă).Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă, în oraş sunt deschise cincişcoli cu predare în limba greacă.

Numele Cruşovei rămâne, înainte de toate, legat de răscoala deSf. Ilie. Mai precis, de 2 august 1903, când populaţia de aici s-aridicat împotriva stăpânirii otomane şi a proclamat o republicăpentru toate grupurile etnice care trăiau în Macedonia. Republicade la Cruşova a dăinuit doar 12 zile. În pofida rezistenţeilocalnicilor, conduşi de legendara căpetenie vlahă Pitu Guli,oraşul este cucerit şi distrus de trupele otomane. Moment cemarchează declinul acestei prospere aşezări, care devine o palidăimagine a ceea ce a fost cândva. La câţiva ani după acesteevenimente, jurnalistul francez Lebrun, stabilit de ceva vreme laBucureşti, remarcă tristeţea ce planează asupra Cruşovei, din careau rămas "case spintecate" şi "ziduri înnegrite, de care te loveştila fiecare pas".

Astăzi, populaţia acestui oraş din Republica Macedonia numărăpuţin peste 5.000 de locuitori, dintre care 1.000 sunt aromâni.Timpul pare că s-a oprit în loc pe străduţele pietruite, impregnatede atâtea poveşti rămase nerostite. Viaţa curge molcom. Doarceremoniile dedicate zilei naţionale (2 august) mai tulburăliniştea acestui orăşel de provincie. Şi turiştii, tot mainumeroşi. Veniţi la mormântul celui considerat un "Elvis alBalcanilor", aromânul Todor (Toşe) Proeski.

Cruşova respiră a Toşe la fiecare pas. Imaginea tânăruluidecedat într-un stupid accident de circulaţie, în octombrie 2007,este întâlnită pretutindeni. Pe străzi, pe faţada clădirilor, înfiecare magazin. Lângă monumentul dedicat răscoalei din 1903 seînalţă viitorul memorial Toşe Proeski. Câţiva paşi mai încolo, laintrarea în cimitirul central, te întâmpină cei doi eroi aiCruşovei. Unul lângă altul. În dreapta, mormântul simplu al luiPitu Guli. În stânga, mormântul lui Toşe Proeski, transformatîntr-un adevărat loc de pelerinaj. Iar gândul te duce la cuvintelecronicarului: Cruşova, cuib născător de bărbaţi întreprinzători şide artişti!

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri:
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri:
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri:
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: