Peisaj de Luna
Cariera Cetate, Rosia Montana. Ai zice ca esti pe Luna. De mii de ani, de aici s-a scos aur. Urmele lasate de cautatori se vad peste tot. Muntele arata ca un svaiter. Puse cap la cap, galeriile de sub munti depasesc 160 de kilometri. Si acum, sub aceste ramasite de munte mai sunt ascunse in adancuri peste 300 de tone de aur si mai bine de 1.600 de tone de argint, cel mai mare zacamant din Europa. De trei ani mina s-a inchis, iar minerii au fost trimisi acasa.
Totul zace in paragina. O basculanta fara roti, ramasa nedescarcata de bolovani, sta marturie despre cum s-a pus capat mineritului in zona.
Cea mai infloritoare perioada pentru Rosia Montana a fost la inceputul secolului trecut. Majoritatea caselor din centrul istoric au fost construite atunci. Multe dintre ele au acum obloanle trase si lacatul pe usa. Altele s-au daramat.
Aici a fost cea mai mare densitate de oameni bogati pe metrul patrat. In goana dupa aur, oamenii veneau aici din toata Europa. Acum o suta de ani, in piata din centru era un dute-vino permanent.
Azi e pustiu. Locul e insa celebru si indelung controversat.
Contractul cu canadienii
In 1997, intre Regia Autonoma a Cuprului Deva si firma canadiana Gabriel Resources se semneaza un contract. Ia fiinta compania Eurogold Resources care concesioneaza zona. Proiectul trebuia sa relanseze mineritul in muntii Apuseni. Mai tarziu, compania isi schimba numele in Rosia Montana Gold Corporation. Statul roman detine aproape 20 la suta din actiuni, iar restul actiunilor sunt detinute in mare pare de investitori americani. Initial se credea ca in zona sunt doar cateva zeci de tone de aur. Mai tarziu s-a descoperit ca zacamantul ajunge la 300 de tone. Compania promite locuri de munca si o investitie in zona de peste un miliard de dolari. Este nevoie insa de stramutarea unei parti din populatie, iar obtinerea aurului se face cu cianura. Motive suficiente pentru un adevarat scandal national cu pareri pro si contra proiectului. Scandal care dureaza de peste 10 ani. Proiectului i s-au opus si inca se opun mai multe ONG-uri. Toate casele din centru localitatii au devenit acum sedii pentru organizatii non-guvernamentale si companie.
Unii pleaca, altii nu
Eugen Cornea este consilier la Fundatia Soros – Rosia Montana.
"In zona asta – spune el – suntem mai multe familii care nu vrem sa plecam din Rosia Montana si vrem sa traim aici cum am trait de cand ne stim. Daca noi nu plecam din zona asta, trebuie sa se inteleaga urmatorul lucru: zona asta trebuie sa fie libera de sarcini ca sa poata sa se faca proiectul. Daca noi nu plecam de aici, nimeni nu ne poate obliga sa ne vindem proprietatea."
O localnica are o alta parere: "Si ei pleaca, numa’ le trebuie bani multi, dar si ei pleaca. Toti pleaca."
"Si dvs plecati?"
"O, toata ziua, numai sa ne dea bani."
"V-au dat bani?"
"Ne-au dat, numai ca s-au stopat si n-am mai putut."
"Ziceti ca toata lumea pleaca... toata lumea... chiar si domnul consilier?"
"Si... numai fac figuri, stii ca ei capata bani de aici de unde se lupta ei cu Sorosul, capata bani salarii, nu?"'
Catalin Hosu, manager comunicare RMGC, ne arata marginea carierei: "Aici cariera a fost deschisa pe la inceputul anilor 70. Este una dintre cele 4 cariere pe care noi le propunem. Ea va fi adancita si extinsa si ca suprafata." Catalin Hosu lucreaza la Companie de 6 ani. Tot de atat timp incearca sa le explice localnicilor in ce consta exploatarea. "Pentru cariera Cetatea, ce propunem noi este adancirea ei din zona in care ne aflam noi din talpa existenta se va adanci cu inca 150 de metri si cu siguranta ca se va si largi... iar ce se vede in fundal este masivul Carnic, e deja inceputa exploatarea in masivul Carnic si ea se va adanci in coasta..."
Patru cariere
Eugen Cornea, consilier Fundatia Soros – Rosia Montana, precizeaza: "In spatele nostru va fi cariera, in varful sulei, in stanga noastra va fi cariera, masivul Carnic, Carnicel, Cetate. In fata, in zona asta Ulea va fi cariera. Domnule, spuneti-mi si mie ce va mai ramane din Rosia Montana cand aici se va pusca – daca se pusca in fiecare zi la capacitatea de productie pe care si-au propus-o se impusca 27. 770 de kg odata."
Investitorii vor sa scoata aur din patru cariere, asezate in jurul centrului istoric al localitatii. Exploatarea ar trebui sa dureze 16 ani, plus alti cativa pentru conservarea si ecologizarea zonei. Dintr-o tona de roca se va obtine un gram si jumatate de aur. In fiecare zi, peste 40 de mii de tone de roca vor fi macinate.
"In primii 9 ani – spune Horea Avram, vicepresedinte RMGC – se va scoate minereu de aici din Cetate si Carnic. Se vor forma doua depozite de steril: halda Carnic si halda Cetate. Minereul care pleaca de aici din cariera merge jumatate in uzina, se scoate aurul si argintul si dupa ce se neutralizeaza sterilul se depoziteaza in valea vecina in conditii de siguranta."
Iazul cu otrava
Valea Cornei e valea propusa pentru iazul de decantare. Un iaz urias. Dupa extragerea aurului in uzina, sterilul amestecat cu apa va ajunge aici. Unde se ingusteaza valea se va construi un baraj cu o inaltime finala de vreo 180 de metri. Lacul va avea putin sub trei sute de hectare si un volum de peste 215 milioane de tone. Volumul total al rezervorului va fi de 250 de milioane de tone. In iaz va exista si o concentratie de cianura. Sorin Jurca, de la Fundatia Soros Rosia Montana, spune: "Stim ca este o otrava, stim ca un gram de cianura omoara un om, stim ca niciun om nu o sa bea apa din acele iazuri care se vor intinde pe 600 de hectare." Dar vicepresedintele Horea Avram il contrazice: "In iazul de decantare n-or sa ajunga concentratii toxice de cianura. Ca sa facem o comparatie cu viata reala, concentratia de cianura care ajunge in iaz e asimilabila cu cea din cafea. Noi vom descarca in iaz o concentratie de 5-7 mg la litru. Acum, in cafea exista pana la 6 mg la litru. Cianura apare natural in samburii fructelor, in anumite plante si... nu se intampla nimic."
Peisaj in schimbare
Sorin Jurca conduce centrul de Informare al Fundatiei Soros din Rosia Montana. Este unul dintre cei mai aprigi opozanti ai proiectului de exploatare. Are doua case in zona. Nu sunt de vanzare. "Noi, cei care am fost de la inceput impotriva acestui proiect, ramanem verticali, asta e pozitia noastra, nu vom ceda nici un metru patrat acestei companii."
Pana acum, compania a cumparat aproape 800 de case care ar putea fi afectate de exploatare. Centrul localitatii va fi conservat si reabilitat – sustine compania. Multe cladiri au fost acoperite cu panza, iar oamenii locului sunt indemnati la un exercitiu de imaginatie.
"In zona asta – spune vicepresedintele Horea Avram – ne propunem sa investim 25 de milioane de dolari. Sa restauram toate casele, sa ne asiguram ca vom promova activitati alternative mineritului. Aici va fi muzeul mineritului, acolo va fi videoteca unde fiecare poate sa vina sa vada istoria Rosiei Montana." Documentele firmei spun ca toata zona asta face parte din centrul istoric, bisericile, casele vechi. Aici sunt 35 de case-monument istoric. 6 sunt in afara zonei protejate, dar si acelea vor fi protejate. In toata zona exista vreo 217 case care vor fi transformate in pensiuni, case pentru cei care vor sa vina si sa locuiasca in zona protejata.
Eugen Cornea, consilier la Fundatia Soros – Rosia Montana e de alta parere: "Afara e gardul vosit si in spate se darama casele. Deci cu asta am rezolvat problema Rosia Montana, cu o carpa pe care am pus-o in fata acolo?"
Stefan Oprisa a locuit in zona, dar si-a vandut casa Companiei. "Ne pare foarte bine – declara el – ca a venit aceasta companie ca o mana cereasca pentru rosieni. Vorbim de bunastare, de un trai mai bun." Cu banii primiti si-a construit doua case. S-a mutat 6 kilometri mai jos de locul unde a locuit. Si-a mai construit o casa la Alba Iulia, iar in curte are mai multe masini. In ultimii ani a schimbat peste 40 de masini.
Pe urmele romanilor
Carol Mignea este fost miner, acum ghid in galeriile de sub Rosia Montana, galerii pastrate din vremea romanilor. Carol Mignea cunoaste galeriile din Rosia ca in palma. Si Carol Mignea isi lasa casa si se va muta din zona. Ne arata galeriile romane, cu tavanul taiat cu unelte de mana, cu dalta si ciocanul. Spune ca romanii au venit in Dacia pentru aurul din Rosia si ar fi carat la Roma mai bine de o mie de tone. Dar mai spune si ca "La ora actuala trebuie sa intelegem un singur lucru: avem unde manca, avem painea asigurata. Daca este o oportunitate de extindere, de reluare a activitatii miniere din zona, asta inseamna o salvare a oamenilor de aici."
Cine ecologizeaza?
Culoarea apei care se scurge prin stratul de zacamant se modifica datorita elementelor care compun roca: fier, cupru, zinc si alte metale, si de aceea si localitatii i s-a dat denumirea de Rosia Montana. E toxic totul. E o apa foarte poluata, care contine concentratii de zinc de peste o suta de ori mai mari decat limita legala. Peste limita sunt si concentratiile de arsen, de fier, de calciu. Apa aceasta ajunge direct in Rosia Montana fara sa fie in vreu fel tratata si epurata.
Nimic nu s-a facut in zona pentru ecologizare, dupa inchiderea minei. Ar trebui milioane de dolari, iar statul, deocamdata, nu da semne ca ar intentiona sa investeasca in zona.
Compania propune sa capteze toate apele mai la vale, intr-un mic baraj, sa le pompeze la uzina de preparare, unde exista o statie de epurare, si de acolo sa iasa apa curata." Dar…
"Noi am inceput procesul de autorizare pe mediu – spune Catalin Hosu, manager comunicare RMGC. Am cerut acordul de mediu in decembrie 2004, si-a urmat cursul pana in 2007, cand ministerul mediului condus de Atila Korodi a decis sa suspende procedura de autorizare din cauza unui certificat de urbanism. Noi am contestat acest lucru in instanta, l-am actionat in instanta pe dumnealui, pentru ca noi credem ca a actionat ilegal si abuziv luand aceasta hotarare. Procesul este in derulare." In acest moment, Proiectul companiei Rosia Montana Gold Corporation este blocat.
Iar localnicii sunt disperati, nu au de lucru, nu exista teren sa creasca animale, nici sa faca agricultura, de doua mii de ani au trait numai din minerit. Care nu se mai face.
Dispute in justitie
"Situatia este foarte clara acum – spune Eugen Cornea, consilier Fundatia Soros – Rosia Montana. Deocamdata, compania nu are nicio aprobare, nimic. Le-au fost anulate prin justitie certificatul de urbanism, pudul, puzul... certificatul de descarcare sarcina arheologica, deci compania acum practic este la zero. Are niste proprietati cumparate, din ce spun ei circa 78 la suta. Este problema lor, nu ne intereseaza proprietatile lor. Noi cei care traim in Rosia Montana vrem sa traim in Rosia Montana. Nu vrem sa plecam niciodata, orice s-ar intampla."
Compania spera insa ca va primi aprobari si va incepe exploatarea. Una dintre autorizatii trebuie sa fie pentru descarcarea arheologica. In zona sunt mai multe galerii si situri arheologice care vor fi afectate de exploatare.
La sfarsitul lunii martie, dealurile din Rosia Montana au fost luate cu asalt de masinile oficialilor de la judet, veniti la fata locului pentru elucidare. Aici trebuia sa fie si ministrul mediului, dar si-a anulat vizita la Rosia in ultimul moment. Am incercat totusi sa obtinem si parerea ministerului mediului pe situatia de la Rosia. Am fost insa refuzati. In zona, compania ar trebui sa investeasca peste un miliard de dolari. Valoarea aurului din adancuri se apropie de 7 miliarde de dolari.
"Beneficiile statului roman sunt urmatoarele, precizeaza Catalin Hosu, managerul comunicare RMGC: statul roman are 19,31 la suta din acest proiect, deci 19,31 din profitul net vor veni ca dividende statului roman. Apoi sunt taxele, impozitele care se platesc, redeventele, redeventa miniera. Per total, se ajunge la o suma care intra in economia statului roman sub un fel sau altul, o suma cuprinsa intre 2-3 miliarde de dolari. "
Batrana din munte
In timp ce oficialii admira craterele din munti, Ana Petrinca isi croieste drum prin troiene spre Rosia Montana. Locuieste peste munte, in satul Corna. Nu vrea sa-si vanda casa. "Aici e averea mea, nu vand nimic. Le-am spus sa nu mai vie, n-au ce cauta la mine." Locuieste singura, fara familie, fara vecini.
In ultimul timp, a devenit un "ghimpe" pentru satenii care vor sa vanda casele companiei si sa plece. I-au taiat din padure, i-au omorat oile, dar ea nu cedeaza."Nu iau niciun ban, eu aici ma simt fericita, in viata mea aici am trait, aici m-am nascut. Lemne am pe casa, apa am aici, un cartof, un morcov, sunt linistita, numai altii sa nu ma supere, eu nu am treaba cu nimeni. Nu dau, nu dau."
Sedinta la Caminul Cultural
Caminul Cultural din Rosia Montana. Agitatie mare. Consiliul judetean isi tine aici sedinta. "Cei care nu au fost la Rosia Montana – afirma primarul din Rosia, Eugen Furdui – spun ca aici este lapte si miere, ca umbla cainii cu bucati de aur in coada, dar realitatea adevarata o stim noi cei de aici… Comuna noastra este distrusa."
Primarul Eugen Furdui a cerut de curand guvernului un ajutor de peste 200 de milioane de euro pentru reabilitarea localitatii sau, daca nu da bani, sa dea aprobarea pentru demararea exploatarii in zona. Nu a primit nici un raspuns. Printre participantii de la sedinta consiliului judetean apare si Ana Petrinca, dar si cativa vecini de-ai ei.
"Nu-s de acord si nu ma mut – spune Lucian Stan, alt localnic. Sa fie clar. Eu aici m-am nascut si aici vreau sa traiesc in continuare... eu nu ma mut. Asta e lectia mea si sa vedem ce fac ei daca nu ma mut."
In fata Consiliului judetean, reprezentatii companiei si-au prezentat inca o data proiectul. Prin vocea directorului general RMGC, Dragos Tanase: "In mometul de fata avem trei mari actionari importanti: avem Newmont, a doua mare companie de exploatare din lume, avem Paulson & Co... Dupa cum vedem, cam peste 80 la suta din actiunile companiei sunt detinute de investitori americani. In rest sunt alti investitori din Canada, din Europa din alte parti ale lumii."
Consilierii au parut incantati de proiect, nu si unii dintre localnici. Cum este, de pilda, consilierul local Cozma Stefan: "Numai porcarii fac de 12-13 ani de cand sunt aici. Au distrus casele, sunt fara geamuri, fara usi, e ca in razboi aici... Eu cer ca aceasta companie sa-si vada de treaba si sa plece..." Adrian Bendea, alt consilier judetean are cam aceeasi parere: "Multumim, domnule Cozma, as vrea sa spun ca si eu sunt membru acestei comunitati Rosia Montana. Tocmai asta am vrut, sa fac dovada ca este un proiect al intregului judet, al intregului areal…. Noi nu plecam. Ce faceti cu oamenii? Va bateti joc de mortii nostri si bagati steril peste ei..."
O comunitate divizata
Rosia Montana ramane impartita intre cei care nu vor sa plece si cei care isi vand casele companiei.
"Pentru noul centru administrativ al comunei, noi propunem o zona numita Piatra Alba, care se afla undeva catre capul vaii tot pe partea stanga – precizeaza Claudia Buruiana, manager Conformitate Stramutare RMGC. Aceasta este locatia viitorului amplasament de stramutare. Compania a cercetat zece amplasamnete de stramutare… Este proiectat ca un sat turistic, cu posibilitatea de extindere pana la 400 de case..."
Aici ar trebui sa se mute o parte din satenii din Rosia. Deocamdata si acest proiect e blocat.
Nu la fel stau lucrurile in cartierul "La Recea" din Alba Iulia, construit de companie pentru o parte dintre cei care si-au vandut casele in Rosia Montana. Aproape 130 de case sunt gata si isi asteapta locatarii.
In Rosia Montana mai sunt insa aproape o suta de familii care nu vor sa-si vanda casele. Eugen Cornea, consilierul la Fundatia Soros – Rosia Montana, mai spune o data: "Vrem sa pastram localitatea asta asa cum e. Nu vrem sa ne fie daramate bisericile, cimitirele, sa se pastreze situl arheologic care este unic in lume si noi speram ca in curand va intra sub protectia UNESCO si atunci compania nu are alta solutie decat ciao si inapoi in Canada. Nu vom pleca niciodata din Rosia Montana, sa fie treaba foarte clara."
Separata de parerile oamenilor, Rosia Montana ramane in continuare cel mai controversat proiect din Romania. Este cea mai veche asezare atestata documentar din Romania, sta pe cea mai mare cantitate de aur din Europa. Aici este propusa cea mai mare investitie din ultimii ani de la noi. O investitie care ofera locuri de munca pentru oamenii din zona, dar care va afecta mediul inconjurator. Ecologistii spun ca zona fi distrusa. Tocmai de aceea se lupta pentru a bloca proiectul companiei. Rosia Montana Gold Corporation, dimpotriva, spune ca va salva zona si ca o va ecologiza. Pana cand se va gasi o solutie si se va ajunge la o concluzie, Rosia Montana ramane o comuna celebra, inconjurata de ruinele fostelor mine, aproape pustie si intr-un declin total.
Reportajul acesta a fost difuzat la ProTV, in emisiunea Romania, te iubesc! din 19 aprilie
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
