Ziarul de Duminică

REPORTAJUL LUNII / Comoara din Bazarul turcesc

REPORTAJUL LUNII / Comoara din Bazarul turcesc
13.05.2009, 15:09 14262

 
Marele Bazar din Istanbul este un labirint cu 61 de stradute ce se intind pe 30 de hectare. Cartierul giuvaergiilor e vechi de 600 de ani. Aici isi depozitau bogatasii banii si comorile, ca la banca, fiindca era cel mai sigur loc din intreg Istanbulul. Tot aici se tineau licitatiile de sclavi, interzise dupa 1847.
Si astazi, lingourile de aur si argint vin la magazin cu roaba. In spatele vitrinelor, bijutierii le transforma in giuvaieruri scumpe. In anii 90, multi romani au facut avere cumparand marfa de aici si vanzand-o apoi acasa, la tarabe sau cu plasuta prin institutii.
Dupa o perioada de alcalmie, de cand cu criza economica, bazarul turcesc este din nou plin de romani. Cum intri, prima straduta pe dreapta... aur cat vezi cu ochii si tot turcul stie romaneste. Este  patria romanilor, zilnic vin din Romania 20-30 de autocare. Toti calatorii lor vin pentru aur.
Turcii sunt mandri de afacerea lor si deci... ospitalieri. Unii romani se feresc de aparatul de filmat, ne roaga sa nu mai filmam. Cand nu fug de noi, doamnele din Romania recunosc ca nu viziteaza Istanbulul de placere ci... de nevoie. Sunt in timpul serviciului, si evident, deranjate de camera de luat vederi. Pentru ca doamnele cumpara mai mult decat au nevoie. „Fac" Turcia o data sau de doua ori pe luna si duc inele, lantisoare si bratari la clientii lor de acasa, la negru si pe datorie. Se ocupa cu bisnita.  Multi romani ramasi someri si aproape de pensionare au ajuns sa traiasca din asta. Unele se jeneaza de traficul pe care il fac, altele se tem de politia vamala. La fiecare transport isi rotunjesc venitul cu cateva sute bune de lei. Dupa cum sunt echipate, se vede ca sunt profesioniste.
Doamnele s-au dovedit de-a lungul vremii nu doar negustorese cinstite, ci si bune profesoare. Negustorii turci cu care trateaza au invatat romaneste.
„Ati fost vreodata In Romania?", il intreb pe bijutierul Besim Akbalut.
„Niciodata."
„Si cum de vorbiti atat de bine romaneste?"
„De la client am invatat."
„De cati ani exersati?"
„De noua ani."
Turcii n-au pret fix la aur: cu cat cumperi mai mult, cu atat il iei mai ieftin. Sa zicem ca pretul zilei e 20 de dolari. Negocierile aduc romanilor preturi mai bune. Intorsi in tara, negustorii nostri vand gramul de aur cu 80-90 de lei, adica aproape 30 de dolari. Asadar un adaos de 30% le acopera cheltuiala cu drumul si spaga la vama, si le asigura un profit bunicel.
Si cum caracterul omului la bani se cunoaste, pe timp de criza, turcul si romanul isi scot ochii pentru fiecare centima.
Egoiste sau nu, romancele noastre se descurca in bazarul din Istanbul ca la ele acasa.
Ca sa faci profit, trebuie sa cumperi pe putin 100 de grame la un transport. Ca sa strecoare marfa in tara, doamnele se impodobesc pana-n dinti si pun etichetele separat in bagaj. Toate recunosc ca mituiesc si soferul de autocar si vamesul. Romancele care fac Turcia sunt insa partea "inocenta" a afacerii cu aur.
Adevaratele afaceri se fac cu magazinele de bijuterii din Romania. Proprietarii nu se mai spetesc cu drumul pana la Istanbul, ci comanda bijuteriile prin telefon. Turcu-i parolist si livreaza marfa la usa.  Fara taxe, fara facturi. Treaba lui, cum!
Ca sa faca fata concurentei care vine din partea marilor producatori de bijuterii, micii bijutieri de aici din bazar ofera clientilor din Romania si alte servicii, cum ar fi transportul marfii cumparate la negru catre Romania, evident, bijutierii turci isi asuma in aceste cazuri si riscul ca unele transporturi la negru sa fie capturate, se intampla insa foarte rar, bijutierii vorbesc de circa 30 de kilograme de aur intr-un an.
La cele aproximativ 12 tone de aur turcesc care s-au vandut in 2008 in Romania, 30 de kilograme de bijuterii confiscate sunt o nimica toata. Membrii Asociatiei Bijutierilor din Romania recunosc ca mare parte din afaceri se face pe sub tejgeha, la negru. „Anul trecut – admite Mihai Pacioianu, presedintele Asociatilor bijutierilor romani – sursele noastre neoficiale ne spun ca se situa undeva la 60, 65, 70%."
TVA-ul de 19 % si acciza de 10% se platesc in vama la valoarea facturii si ridica pretul bijuteriei cu 30%.
Deci, fara pic de profit, la intrarea in tara, aurul costa deja 25 de dolari. 
Domnul Arda este manager pe Europa de Est al unei mari firme din Istanbul care vinde bijuterii en-gros. Are trei magazine in franciza in Romania. „N-am vazut in nicio tara europeana asemenea taxe pentru aurul fin, spune el. Este foarte greu sa intri in competitie cu piata neagra."
Bijutierii romani prefera sa cumpere cu aur la schimb. Trimit la Istanbul bijuterii vechi topite si transformate in lingouri. Achita furnizorului turc doar manopera. Ies mult mai bine, fiindca platesc taxele doar pe suma facturata.
Pretul aurului este dictat de bursa de la Londra. Cel al bijuteriilor este dictat mai nou la Istanbul. Pana nu de mult, Italia era exportatorul suprem pentru intreaga lume, insa de trei ani incoace, roata s-a intors. Turcii, comercianti innascuti, sunt mai ieftini si practica un comert mai elastic. Daca italianul nu vinde nimic fara banii jos, romanul are in Istanbul furnizori de incredere. "Sunt foarte intreprinzatori – spune Mihai Pacioianu, foarte dinamici, au o politica comerciala foarte elastica, acorda marfa pe credit, la termen, si pe termene destul de lungi, de 3 luni uneori"
Pentru ca nu ne place sa avem aceleasi bijuterii ca si vecinul, designerii creaza 300 de modele noi pe luna, din care 200 sunt acceptate de piata: serii egiptene, otomane sau postmoderniste. 
Prototipurile se fac din argint, unele cu ajutorul unor printere 3D, dar cele mai multe se creeaza manual, ca sa aiba suflet. Apoi, cu ajutorul prototipului se face o matrita din cauciuc. Aici, intervine chirurgul, cu bisturiu si... menghina. Cele mai multe tehnici folosite sunt inca cele traditionale. Orice taietura gresita distruge matrita.
Bijutierii injecteaza apoi ceara in matritze. Din ele ies acum vestitii cercei grecesti – doar ca sunt din ceara, iar bijutierul ii monteaza cu migala pe un trunchi din acelasi material.
Pentru obtinerea aurului de 14 karate, bijutierul combina aurul pur, care e foarte moale, cu alte metale – argint, cupru, zinc – si obtine bare de 14 karate, sau cabluri. Ca sa sa obtina aur alb, turcii mai pun argint, nichel si zinc. Desi nu este cu nimic mai valoros decat aurul galben, in Romania, aurul alb este foarte cautat. De vina este confuzia – c.ireata voit de bijutieri intre aur alb si platina – un cu totul alt metal, intr-adevar mai pretios decat aurul.
Barele si cablurile din aur sunt apoi transformate in foita de 0,15 mm, sau in tevi. Din foite ies pandantive, taiate cu laser, iar din tevi se taie cercei si bratari.
Multe dintre ceasurile din aur pe care le poarta romancele sunt facute in Istanbul, fabricile trec pe cadran exact ce firma doreste importatorul. Un ceas de dama, cu mecanism elvetian, cantareste cam 25 de grame si costa pe putin 500 de dolari, unul barbatesc, din aur de 14 karate, ajunge la 1600 de dolari. Sunt fabricate in serie, cu masinarii la fel de exacte precum cele care fabrica arme.
Din pretul bijuteriei, 3-5 euro/ gram reprezinta manopera. Bijutierii romani prefera sa cumpere cu aur la schimb, in acest fel platesc doar manopera. Este foarte posibil ca lantul pe care tocmai il purtati la gat sa fi fost asamblat manual, veriga cu veriga.
Aurul pentru Romania cumparat cu acte in regula este, firesc, mai scump decat cel cumparat la negru. Pretul de fabrica poate fi undeva la 21-22 de dolari, dar este pretul din Istanbul. In Europa, el ajunge la 25-26 dolari, in Romania se mai dauga 2-3 dolari in plus. In magazinele de lux din Romania acest aur ajunge si la 120 de lei/gram, adica sare de 39 de dolari. In acest moment, Uniunea Europeana cuprinde 27 de tari, dar numai Romania are taxa de lux pe import. La noi, acciza pe bijuterii va fi zero de la anul, asa ca exportatorii turci asteapta revelionul pentru afacerile curate cu Romania. Pana atunci, cel mai ieftin si mai bun aur pentru noi, romanii, ramane tot cel adus de tanti Maria si tanti Eugenia. „Persoane fizice neautorizate – precizeaza Mihai Pacioianu – ne fac o concurenta absolut neloiala... Merg cu sacosa in ministere, in institutii, in administratii financiare, si nu mai vreau sa spun unde si dau in rate, la acelasi pret, cu facilitati, functionarilor, exact celor care sunt pusi sa stranga impozitele. Piata neagra asa o sa ramana."
Le privim din nou pe doamnele din bazar care nu voiau sa fie filmate si care, intre timp, si-au incheiat socotelile cu aceasta excursie. Pleaca obosite spre autocar. Se vor intoarce in marele bazar din Istanbul peste doua-trei saptamani, ca sa-si reinvesteasca profitul. In 2008, romanii au cumparat bijuterii de 400 de milioane de dolari – 15,5 tone de aur. 80% din el provine de aici, din Istanbul.
 
 
Reportajul a fost difuzat la ProTV, in emisiunea Romania, te iubesc! din 12 aprilie 2009

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO