REPORTAJUL SAPTAMANII/ Castele lasate in ruina

Avem o comoara rara, dar, ca de obicei, nu stim ce sa facem cuea.

In timp ce alte tari scot din asta milioane de euro pe an, noiam abandonat cele peste o mie de castele, conace si palate, carezac astazi in paragina. Cele mai multe s-au distrus in ultimii ani,in timpul proceselor de retrocedare, pentru ca nimeni nu a maiinvestit in ele.

Intre timp, Franta, de pilda, a creat o adevarata industrie aturismului nobiliar, vanzand oamenilor atmosfera de ev mediu.

Ce fac romanii cand au o mostenire inestimabila? O distrug. Cefac atunci cand li se pune pe tava o afacere banoasa aducatoare deturisti? Nimic. Ce fac atunci cand istoria le lasa mostenire osalba rara de castele, conace si palate? Le lasa in ruina. Distrusede interesele personale ale unor alesi locali, de indiferenta unorautoritati, de neputinta mostenitorilor de a le reda stralucirea deodinioara. Si-n vreme ce noi ne plangem neputinta, Franta ne oferao lectie de istorie, turism, responsabilitate si stralucire. Olectie dura despre ce-am fost si ce-am fi putut deveni daca duparevolutie ar fi existat o strategie de a reinvia domeniilenobiliare.

Ne oprim pentru inceput la Iernut. Bine ati venit, ce maifaceti, poftiti de vedeti, s-a ales praful! Vorbe spuse repede siapasat de Ion.

Szanto Laszlo, paznic cu veleitati de ghid turistic lacastelul Rakoczi Iernut.

Daca vreti putem sa intram...

Vrem sa intram. La parter ajungem in salonul unde in trecuts-au tinut cele 11 Diete transilvane, adica intalniri de taina aledescendentilor familiei Rakoczi ce aveau sa marcheze istoria tariinoastre.

Nu s-a pastrat mai nimic. Doar un frigider de lemn, care inalte tari ar fi fost cu siguranta piesa de muzeu.

Castelul a fost distrus de ignoranta autoritatilor, dar si delocalnici, care au furat caramida, tigla, lemn - tot ce putea fifolosit intr-o casa de om. N-a interesat pe nimeni sa opreascahotia, cata vreme castelul e revendicat, iar judecatorii, dupasase ani de procese, inca nu s-au pronuntat.

Castelul a fost construit pentru Gheorghe Racozi al II-lea sia apartinut pe rand mai multor descendenti ai familiei Bethlen,pana in 1885, cand Mark Bethlen l-a pierdut intr-o singura noaptela carti. Castigatorul, contele Holler, a trecut domeniul inproprietatea Bisericii Romano-Catolice din Transilvania. Castelul afost nationalizat si multi ani a functionat ca liceu agricol.

Dupa revolutie, biserica romano-catolica l-a revendicat.Procesele au durat ani de zile si, in tot acest timp, cladirea s-adegradat. Asa cum s-a intamplat de altfel cu majoritateamonumentelor istorice lasate de izbeliste in timpul proceselor deretrocedare.

"Din 2003, de cand s-a depus o cerere de retrocedare de catreOrdinariatul catolic Alba Iulia - precizeaza Ioan Nicoara, primaruldin Iernut - noi am facut demersurile necesare la AutoritateaNationala de restituire a proprietatilor, respectiv comisiaspeciala de retrocedare a imobilelor, de acolo am primit raspunsca, deocamdata, avand in vedere ca sunt cateva procese conexeacestei retrocedari, s-a suspendat procesul de retrocedare. Si totasteptam"

Procesele conexe despre care vorbeste primarul o au inprim-plan pe Maria Petris. Statul i-a vandut cateva anexe alecastelului in care femeia a investit, iar acum cere la randul eidespagubiri. "Ma duc la CEDO, declara Maria Petris, pentru ca n-amfurat nimic. Am cumparat la licitatie."

Pana cand justitia se va pronunta, din castel va mai ramanedoar blazonul, parte a istoriei noastre. Vremuri trecute din carefrancezii, de exemplu, scot miliarde de euro vanzand oamenilor lapreturi mari atmosfera secolelor trecute.

Castelul de Bourron este unul dintre cele mai vechi din Franta. A fost constuit in 1150, iar primul proprietar a fostRobert de Bourron, despre care se spune ca a scris RomanulSfantului Graal. In 1878, domeniul a ajuns la familia Montesquiou, din care face parte si Estrella Cordon, actualulproprietar care a transformat domeniul intr-o afacere de familie.Cei doi soti fac totul la castel. Ea e secretara si receptioner. Ele administrator. Si impreuna sunt bucatari pentru oaspetii lor.Castelul ofera sase camere pentru cazare, iar preturile variazaintre 180 si 500 de euro pe noapte, in functie de tipul de camera.Cea mai scumpa este camera in care a dormit in regina Frantei MarieLeszczynska. Estrella de Cordon a mostenit castel in 2001 de latatal ei - care initial a vrut sa-l vanda. Insusi Michael Jackson aajuns pe domeniu in 1999, pe vremea cand cauta sa cumpere un castelin Europa.

Cand i-am vizitat eu, erau singuri in castel. Tocmai plecaseraoaspetii. Un cuplu de spanioli care-si facusera nunta acolo. Incastelul lor s-au turnat filme si s-au facut sedinte foto pentrurevistele de moda. Recurg la asta pentru a-si face cunoscutdomeniul, mai ales ca si concurenta e mare. Si chiar daca uneoriasteapta clienti zile intregi, sotii Cordon sunt fericiti. InFranta, pasiunea pentru istorie tine in picioare astfel demonumente, dar si atentia pe care o acorda statul istoriei.

La noi, chiar cei care ar fi trebuit sa tina vii astfel decladiri le-au mutilat. Contesa Ana, fiica principelui GabrielBetheln, vorbeste cu lacrimi in ochi despre lupta ei cu statulroman. 15 ani s-a judecat pentru a primi inapoi castelul de laCris. Casa copilariei ei, locul de unde au fost scosi in stradaintr-o noapte de martie. Acum, ca se afla in proprietate familieiei, stie ca nu va avea cu ce sa-l restaureze, mai ales ca, in aniicat s-a aflat in proces cu statul, castelul s-a distrus. Contesaare planuri mari, dar n-are bani. Cam 5 milioane de euro ar trebuisa investeasca ca sa-l introduca in circuitul turistic.

La poarta castelului vin aproape in fiecare zi grupuri deturisti maghiari care cu voia contesei si sub indrumarea pazniculuiviziteaza ceea ce odata era cel mai frumos cel mai frumos casteldin Transilvania. Sali precum "palatul de aur", "turnul bastion dezi" sau "camera aurita" erau bogat ornamentate cu blazoane, inscriptionari, portrete si tapiserii, iar mobilierul autentic erapictat si slefuit cu mare maiestrie. In curtea cetatii se afla ogradina cu flori, iar in jurul complexului se intindea un mare parcenglezesc. In 1997, Ministerul culturii a investit mai mult de unmiliard si a renovat o parte a castelului. Dar lucrarile derenovare n-au respectat arhitectura castelului. Podul a fostmansardat si s-au montat geamuri termopan si usi de PVC. Unmonument mutilat chiar de autoritatile care ar fi trebuit savegheze la pastrarea lui in starea initiala. In Franta, daca s-arfi intamplat asa ceva, proprietarii ar fi platit amenzi de sute demii de euro si ar fi fost obligati sa-l readuca la forma originala.Contele si contesa de Vansay detin un castel, aflat in proprietateafamiliei de 600 de ani, care n-a suferit modificari in timp. Sotiide Vansay au hotarat sa se multe la castel in urma cu sapte ani,dupa ce contele a mostenit castelul de la tatal sau. Originara dinBretania, familia Vansay s-a stability la Maine in secolul 9.Membri ai acestei familii au facut parte din garda lui WilliamCuceritorul, iar la inceputul secolului al 19-lea, cativa membri aifamiliei l-au urmat pe Napoleon in Rusia. Guy de Vanssay este a20-a generatie de mostenitori ai castelului si impreuna cu sotialui se ocupa de tot ce inseamna administrare, marketing pe site,restaurare si primire a oaspetilor.

Guy de Vanssay n-a auzit de Romania, pentru ca locurilenoastre sunt prea putin promovate. Cererea e mai mare decat oferta.Ca sa te cazezi, de pilda, la castelul de la Cetatea de Balta,trebuie sa-ti faci rezervari cu mult timp inainte si doar printr-oagentie acreditata. Vechile grajduri au fost transformate inmagazia de vinuri spumante. Castelul are ferma proprie si toateprodusele sunt ecologice. In crama, un grup de turisti danezi,dezlegati la limba, de buchetul parfumat al vinului, se bucura defrumusetea locului.

Construit in 1668, in stilul Renasterii, castelul reproducecorpul central al castelului Chambord din Franta. Dupa ce a fostconfiscat de comunisti, a trecut in proprietatea IAS-ului de laJidvei si, timp de 50 de ani, a fost pe rand gradinita, inchisoare,cantina, carmangerie si sectie de sampanizare. In 1998, a fostcumparat de un om de afaceri, care a investit in lucrari mai multde un milion de euro si l-a introdus in circuitul turistic. InFranta, cei care fac astfel de lucrari au si facilitati, platescdoar 5 % TVA, si li se deduc cheltuielile de renovare. Au insa siobligatii. Sa le intretina in stare buna si sa nu aduca niciun felde modificari arhitecturii. Desi in Romania exista reguli privindcladirile de patrimoniu, nimeni nu are grija ca ele sa fie sirespectate.

Ajunse ruine, ele se distrug una dupa alta, iar proprietariiprivesc neputinciosi. Noroc ca vin strainii sa ne arate cum seface: Printul Charles a sprijinit refacerea unui conac dinTransilvania, iar un grup de investitori occidentali a cumparatcastelul Cantacuzino de la Busteni, ca sa-l introduca in circuitulturistic. Construit in 1911 in stil romanesc cu elementeneobrancovenesti, castelul de la Busteni adaposteste o colectie deheraldica unica in Romania, formata din stemele tuturor familiilorboieresti cu care se inrudea familia Cantacuzino si tablourile inmarime naturala ale stramosilor Cantacuzinilor, pictate pe piele deCordoba.

In Romania exista 1.300 de castele conace si palate, in mareparte lasate in paragina. Potrivit unui statistici, doar 15% dintreproprietari au in vedere proiecte de perspectiva, si nuvalorificarea imediata. Conacul de la Malancrav arata ca-nvremurile lui de glorie, pentru ca, la un moment dat, in sat aajuns printul Charles al Marii Britanii. Conacul a fost revendicatde mostenitori, care, mai apoi, au vandut domeniul fundatiei MihaiEminescu, patronata de printul Charles.

Conacul are acum noua locuri de cazare, iar o camera costa 60de euro pe noapte. Proprietarii conacului vand istorie, dar siliniste. Multa liniste... Pentru ca acolo nu exista televizor sausemnal la telefon. Turistii, mai ales cei straini, sunt dispusi saplateasca pentru asta, atrasi fiind de farmecul locului si deoamenii satului, si ei foarte pitoresti.

Suntem departe de ceea ce francezii numesc turismul nobiliar.Ei au reusit sa transforme Valea Loarei intr-un brand si sapastreze intacte valorile de patrimoniu. La noi, e un miracol sa legasesti intregi. Nu avem reguli clare care sa oblige proprietariisa pastreze in buna stare cladirile, asa cum se intampla in Olanda,unde monumentele istorice neingrijite sunt confiscate. E adevaratca, in Romania, nobilimea a fost strivita de comunism, dar nici n-afost ajutata sa se intoarca, sa reinvesteasca in ceea ce aapartinut familiilor lor. Iar statul roman, proprietarul celor maimulte castele si conace, le lasa in paragina pentru ca efortul de agandi o strategie pentru ele este prea mare.