• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

REPORTAJUL SAPTAMANII/ Krivoi Rog - cum sa ingropi un miliard

REPORTAJUL SAPTAMANII/ Krivoi Rog - cum sa ingropi un miliard
Saraca tara bogata. O vorba care i se potriveste ca turnata Romaniei: abia supravietuim economic, dar ne permitem sa pierdem o investitie de un miliard de dolari. E vorba despre combinatul de la Krivoi Rog, din Ucraina, in care Romania a investit masiv pe vremea comunismului si in primii ani de dupa 89. Totusi, nu a reusit sa scoata nici un ban de acolo. Dezinteresul Romaniei, combinat cu sicanele Ucrainei fac ca spre Krivoi Rog sa curga in continuare milioane de dolari anual. Banii dispar intr-o gaura neagra: la Bucuresti nimeni nu pare sa stie ca partea romaneasca a combinatului e furata bucata cu bucata.
Dolinska. Un oras ucrainean cu 20.000 de locuitori, la 700 de kilometri de Romania. Pentru cei mai multi dintre noi, numele nu inseamna nimic. Orasul este insa pe jumatate construit de romani. Noi le-am facut spitalul, scoala, primaria, blocurile si drumurile. Aici se afla combinatul KrivoiRog pe o intindere de 1.300 de hectare. Romania a investit 800 milioane de dolari. Au mai participat la proiect RDG, Republica Cehoslovacia, URSS.
Dolinska insasi exista inclusiv datorita noua. In anii 80, Nicolae Ceausescu hotara ca Romania sa ajute la constructia celui mai mare combinat de minereuri acide din lume. La 10 kilometri distanta de oras, cinci tari din fostul bloc comunist se angajau atunci sa faca un colos care sa deserveasca tarile din centrul si Sud Estul Europei cu produse siderurgice. Din satelit, obiectivul este cu adevarat impresionant. De jos, insa, dezastrul este evident. Visul lui Ceausescu dispare, la propriu, cate putin in fiecare zi, si o investitie imensa pe care am platit-o cu bani multi si privatiuni nenumarate, se duce pe apa Sambetei.
Povestea esecului de la Krivoi Rog incepe in 1986, cand URSS, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana, Republica Socialista Romania si Republica Socialista Bulgaria isi dau mana pentru a incepe lucrarile la acest obiectiv imens. Romanii sunt desemnati "antreprenori generali" ai colosului. Mai marii vremii se angajeaza ca Romania sa investeasca echivalentul a 800 de milioane de dolari. Adica, sa platim singuri o treime din proiect. Avantul heirupist al comunistilor s-a frant, insa, dupa 1989. In haosul post decembrist, putini s-au mai gandit la Krivoi Rog. Apoi, in 97, Ucraina a decis, fara explicatii, sa sisteze constructia, desi Romania se achitase deja de 80 la suta din obligatii, pe bani imprumutati pentru care probabil ca mai platim dobinda si azi.
Nemaidorind sa piarda bani si energie in acest proiect, nemtii si bulgarii si-au asumat pierderea si s-au retras. Mostenitori alaturi de ucraineni si de slovaci, romanii s-au incapatanat sa continue participarea la constructia combinatului, desi proiectul e suspendat, iar ucrainenii nu ne mai recunosc investitia. In schimb, noi platim din greu, milioane de dolari pe an, ca sa pazim si sa intretinem un obiectiv din care se fura fara retineri.
Mihai Oprea este directorul general al ARCOM, firma care a participat la constructia combinatului si care, dupa privatizare, a mostenit obligatia de a asigura paza combinatului de la Krivoi Rog si care primeste majoritatea banilor pentru intretinere: 1,1 milioane dolari pe an. Alte doua firme, privatizate si ele dupa 90, UZINEZPORT si ARCIF, primesc impreuna 700 de mii de dolari ca sa se ocupe, teoretic, de intretinerea partii romanesti a combinatului. Si tot teoretic, daca lucrurile ar fi mers bine, Romania ar fi trebuit sa beneficieze de aproape o treime din produsele intreprinderii. Minereul de fier urma sa ajunga la Sidex Galati, pentru a fi transformat in otel. Asa cum arata astazi lucrurile, probabil ca asta nu se va intampla niciodata. Piatra cu piatra, fier cu fier, partea romaneasca dispare incet. ARCOM se disculpa: domeniul de activitate al firmei nu a fost niciodata paza, ci constructiile. "La fel ca atunci - spune Mihai Oprea - si acum nu avem grija de utilajele din combinat, in combinat n-am avut niciodata acces si n-avem nici acum, noi pazim portile combinatului, nicidecum combinatul. Pe noi ne intereseaza sa nu intre nimeni pe poarta. Firma ARCOM nu produce nimic acolo. Pentru mine cea mai buna solutie ar fi sa ne retragem oamenii de acolo si sa ne vedem de treaba…"
Numai ca la Bucuresti nimeni nu vrea asta, in speranta ca intr-o zi vom reusi sa mai recuperamn ceva. Pana atunci insa, spre Krivoi Rog curg anual 1,8 milioane de dolari, bani care ar trebui folositi pentru conservarea investitiei initiale.
Nu trebuie sa stai mult la Krivoi Rog ca sa intelegi ca ucrainenii nu mai au interes sa imparta combinatul si cu altii. Demersul nostru de a obtine o autorizatie de filmare la Krivoi Rog s-a lovit de un zid suspect de tacere si de tehnici inca vii, mostenite de la defuncta URSS.
La biroul ARCOM din combinat, d-na Luminita are specializare multipla: traducere, observare, informare si control. Spune ca avem acreditare din partea ministerului industriei sa constatam starea de fapt a combinatului, dar nu avem ce trebuie. Adica Kievul n-a fost informat... Doamna Luminita este un cerber cu fata aparent umana, care are linie directa cu directorul combinatului, Piatakov. In mod evident, romanii nu prea vor s-o supere. Cererea noastra zace de trei saptamani undeva, intr-un birou. Cineva nu ne vrea acolo, asa ca aprobarea pentru filmare n-a sosit in combinat. Mai departe de baza romaneasca nu putem trece.
Depozitele in care se afla multe dintre materialele platite de statul roman arata ca dupa razboi. Fier, obiecte de uz casnic, yale, schele dezafectate, echipament de protectie, motoare - toate zac claie peste gramada intr-o hala in care pare ca n-a mai intrat nimeni de luni bune, daca nu chiar ani. Nimeni, cu exceptia hotilor care, in unele cazuri, par sa fie inclusiv angajati romani.
Doru Bordianu este seful pazei din partea romanilor si nu prea vrea sa aiba o opinie personala despre furturile din combinat. "Poate sa iasa numai cu stiinta ambelor parti - spune el. Totul este ingradit. Sunt cinci posturi de paza, active patru, in fiecare colt. (...) Nu pot sa spun ca s-a furat ceva fara probe… Sa spuna organele de militie ce s-a furat… Pai s-a furat. Au furat astia, ucrainenii…"
Sefii securitatii, chemati de dna Luminita, afiseaza zambete strambe si ne avertizeaza ca nu avem autorizatia de a intra in combinat. "Noi avem urmatoarea regula: daca cineva vine dintr-o tara straina pentru realizarea unor lucrari, noi anuntam ministerul nostru, primim acceptul si, poftim..."
Ucrainenii fac orice pentru a ne convinge ca totul este in regula, ca poate o sa filmam a doua zi si ca e mai bine ca deocamdata sa plecam din zona combinatului.
Pe teritoriul lor, ucrainenii fac ce vor. Pare sa nu mai conteze ca romanii au si ei drepturi in combinat. Explicabil intr-un fel: de la Bucuresti n-a mai fost nici o vizita de noua ani, iar cei la ARCOM, desi platiti din greu, nu vor sa-si asume nici o responsabilitate in afara pazei.
La Bucuresti, la ministerul economiei, numele Krivoi Rog provoaca frisoane si ii alunga pe angajati in sedinte inchipuite si misiuni imaginare, care nu suporta amanare. Dupa demersuri repetate, nimeni nu vrea sa ne spuna care e situatia cu investitia de la Krivoi Rog, daca statul roman are vreun plan sa-si recupereze investitia sau cita vreme vom continua sa trimitem milioane de dolari spre o gaura neagra. In final, directorul de politici industriale, singurul care pare sa fie mai informat, ne spune cateva cuvinte goale, demonstrand inca o data modul in care Romania stie sa-si administreze banii. El insusi nu stie ce-i acolo. Mai grav insa, nici directorul de la ARCOM nu pare a fi interesat cu ce se ocupa propria-i firma, in Ucraina.
Prin urmare, statul roman n-a mai avut acces in combinat. In schimb, au acces nemijlocit ucrainenii si daca ei nu vor, acolo nu misca nimic.
Aprobarile noastre nu sosesc nici in ziua urmatoare si e foarte clar ca nici nu vor veni vreodata.
De jur imprejur, combinatul a avut o infrastructura foarte buna. Mare parte din ea facuta pe banii romanilor. Din pacate, pentru a surprinde imagini cu acest colos, trebuie sa ne strecuram. In ciuda faptului ca acest combinat este mort, este pazit ca un mare secret national. Dar nu putem filma combinatul nici macar de la distanta, ne-o interzice securitatea locala. Intentia noastra de a filma se transforma intr-un joc de-a soarecele si pisica, pigmentat cu multe accente tragicomice. "Lada" securistilor ucraineni se lipeste de noi si nu se mai da dusa pana la iesirea din zona combinatului.
In schimb, nu sunt la fel de vigilenti si cu materialele care dispar de la Krivoi Rog, desi furturile nu sunt un secret pentru nimeni. Nici macar pentru autoritatile de la Bucuresti. De-a lungul timpului au tot venit semnale din partea angajatilor romani privind jefuirea sistematica a combinatului. Camioane intregi de cupru, tevi, macarale, chiar cladiri sau statii electrice au fost scoase fara nici o problema din Krivoi Rog, imbarcate pe vapor la Odessa si trimise in Turcia. Stalpi, balustrada, toate au fost taiate si vandute la fier vechi. Sute de tone din materiale care erau in garantie si in custodia guvernului. S-a furat fara limite si fara discernamant, insa dalele de beton au fost preferatele hotilor: s-au furat toate si au fost vandute cu bani buni, oricui a avut nevoie de ele.
Fost sef al aprovizionarii la Dolinska, Nicolae Simionescu spune ca a fost pensionat fortat pentru a i se inchide gura. A facut pana acum cel putin 20 de sesizari, memorii si plangeri penale. De la politie la DNA, de la ministerul economiei la primul ministru, si chiar la presedintele tarii - a primit doar raspunsuri evazive. In opinia lui, vinovati de dezastrul de la Krivoi Rog sunt romanii. Majoritatea furturilor erau executate de catre romani. Iar unele referate catre militia locala erau facute la plezneala ca sa induca in eroare organele respective sa zica ca au fost furate de catre ucraineni. Au fost in intelegere ucrainenii cu romanii. Intrprinderi care n-au nicio legatura cu combinatul sunt inconjurate de kilometri de garduri de tabla ondulata romaneasca. Si nu doar gardul este romanesc, ci si utilajele dinauntru. Camera de filmat trezeste imediat suspiciunea bodyguardului. Din pacate, in Ucraina, spatiul public nu este chiar atat de public.
Nu e de mirare ca ucrainenii isi pazesc teritoriul cu indirjire. Orasul Dolinska din apropierea combinatului e plin de materiale romanesti, furate din combinat. Pentru ucraineni, romanii sunt in continuare o sursa de castig, din orice unghi ar privi asta. Oricand, in Dolinska poti sa-ti cumperi un apartament romanesc. Din cauza crizei, preturile au scazut cu 50 la suta in comparatie cu aceasta vara, dar apartamentele construite pe banii romanilor continua sa se vanda.
Orasul s-a desprins incet de combinat, iar localnicii s-au indreptat spre alte afaceri. Chiar si asa insa, viitorul e sumbru si unii dintre localnici, mai ales tinerii, se gandesc serios la plecare. Nimeni nu mai crede in posibilitatea ca mamutul de la Krivoi Rog sa revina la viata intr-o buna zi.
"Daca inca doi-trei ani nu venea la putere Mihail Sergheyevich Gorbaciov si nu incepea Perestroika - spune Anatoli Iarmosenko, viceprimarul din Dolinska -, daca Uniunea Sovietica nu se dezmembra, poate terminau de construit. Uniunea Sovietica ar fi reusit sa va plateasca tot ceea ce ati investit aici. Poate functiona combinatul si traiam in mai mare prietenie."
2.000 de apartamente au fost construite de romani. Acum, reprezentantii nostri stau intr-un singur bloc, in mare parte nelocuit.
Mai sunt inca 5 blocuri nepredate din cele 18 care s-au construit. Intretinerea romanilor e platita de guvernul de la Bucuresti. Facturile care vin acolo sunt greu de verificat, atata timp cat de aproape un deceniu nu a mai calcat in zona picior de oficial roman. Mai mult, printre chiriasi s-au strecurat si diversi ucraineni cu functii importante in oras. Pe scara pe care sta personalul roman mai locuiesc seful procuraturii din orasul Dolinska, seful militiei de la circulatie, secretara si contabilul de la Gocor, firma ucraineana care trebuia sa preia combinatul, sefa garzii financiare, un proprietar de abator si carmangerie... Amanuntul cu chiriasii ucraineni din blocul romanesc pare sa fie complet necunoscut celor de la ARCOM. De fapt, din cele 36 de apartamente aflate in cheltuiala statului roman, 12 sunt ocupate de ucraineni. Statul roman deconteaza peste cinci milioane de lei anual, dar nu vrea sa stie pentru ce...
Nici deconturile de la ARCOM nu sunt foarte clare. Suma oficiala de 1,1 milioane dolari, primita pentru paza, nu reiese din calcule. Exista o diferenta de 360.000. Toti ridica din umeri. Nu stiu.
De fapt, "nu stiu" ar trebui sa fie motto-ul dezastrului de la Krivoi Rog: cei de la Bucuresti nu stiu ce-i acolo, cei de la ARCOM nu stiu pe ce se duc banii, statul roman nu stie ce va face, ucrainenii vor sa nu mai stie de noi. In presa locala, investitia romaneasca de la Krivoi Rog este prezentata ca fiind jumatate din suma platita de Romania: doar 375 de milioane de dolari. Si chiar si asa, nu vor sa ne dea banii inapoi. Au inventat un cerc vicios care ii aboslva de orice datorie: ne cer sa terminam combinatul. Dar Romania nu poate sa incheie lucrarile, pentru ca acestea au fost suspendate de Ucraina. Drum fara iesire.
Dupa 12 ani de la incetarea lucrarilor, incapatanarea ucrainenilor, dublata de sicanele diplomatice ale Kievului si de indolenta traditionala a romanilor adancesc in fiecare an gaura neagra din bugetul Romaniei. Care viseaza ca-si poate permite.

Reportaj difuzat de Protv in emsiunea "Romania, te iubesc!" din 14 martie 2010

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743