• Leu / EUR4.7789
  • Leu / GBP5.7446
  • Leu / USD4.4241
Ziarul de Duminică

REPORTAJUL SAPTAMANII/ Krivoi Rog - cum sa ingropi un miliard

08.04.2010, 15:16 586
Saraca tara bogata. O vorba carei se potriveste ca turnata Romaniei: abia supravietuim economic, dar ne permitem sapierdem o investitie de un miliard de dolari. E vorba desprecombinatul de la Krivoi Rog, din Ucraina, in care Romania ainvestit masiv pe vremea comunismului si in primii ani de dupa 89.Totusi, nu a reusit sa scoata nici un ban de acolo. DezinteresulRomaniei, combinat cu sicanele Ucrainei fac ca spre Krivoi Rog sacurga in continuare milioane de dolari anual. Banii dispar intr-ogaura neagra: la Bucuresti nimeni nu pare sa stie ca partearomaneasca a combinatului e furata bucata cu bucata.
Dolinska. Un oras ucrainean cu20.000 de locuitori, la 700 de kilometri de Romania. Pentru cei maimulti dintre noi, numele nu inseamna nimic. Orasul este insa pejumatate construit de romani. Noi le-am facut spitalul, scoala,primaria, blocurile si drumurile. Aici se afla combinatul KrivoiRogpe o intindere de 1.300 de hectare. Romania a investit 800 milioanede dolari. Au mai participat la proiect RDG, RepublicaCehoslovacia, URSS.
Dolinska insasi exista inclusivdatorita noua. In anii 80, Nicolae Ceausescu hotara ca Romania saajute la constructia celui mai mare combinat de minereuri acide dinlume. La 10 kilometri distanta de oras, cinci tari din fostul bloccomunist se angajau atunci sa faca un colos care sa deserveascatarile din centrul si Sud Estul Europei cu produse siderurgice. Dinsatelit, obiectivul este cu adevarat impresionant. De jos, insa,dezastrul este evident. Visul lui Ceausescu dispare, la propriu,cate putin in fiecare zi, si o investitie imensa pe care amplatit-o cu bani multi si privatiuni nenumarate, se duce pe apaSambetei.
Povestea esecului de la KrivoiRog incepe in 1986, cand URSS, Cehoslovacia, Republica DemocrataGermana, Republica Socialista Romania si Republica SocialistaBulgaria isi dau mana pentru a incepe lucrarile la acest obiectivimens. Romanii sunt desemnati "antreprenori generali" ai colosului.Mai marii vremii se angajeaza ca Romania sa investeascaechivalentul a 800 de milioane de dolari. Adica, sa platim singurio treime din proiect. Avantul heirupist al comunistilor s-a frant,insa, dupa 1989. In haosul post decembrist, putini s-au mai ganditla Krivoi Rog. Apoi, in 97, Ucraina a decis, fara explicatii, sasisteze constructia, desi Romania se achitase deja de 80 la sutadin obligatii, pe bani imprumutati pentru care probabil ca maiplatim dobinda si azi.
Nemaidorind sa piarda bani sienergie in acest proiect, nemtii si bulgarii si-au asumat pierdereasi s-au retras. Mostenitori alaturi de ucraineni si de slovaci,romanii s-au incapatanat sa continue participarea la constructiacombinatului, desi proiectul e suspendat, iar ucrainenii nu ne mairecunosc investitia. In schimb, noi platim din greu, milioane dedolari pe an, ca sa pazim si sa intretinem un obiectiv din care sefura fara retineri.
Mihai Oprea este directorulgeneral al ARCOM, firma care a participat la constructiacombinatului si care, dupa privatizare, a mostenit obligatia de aasigura paza combinatului de la Krivoi Rog si care primestemajoritatea banilor pentru intretinere: 1,1 milioane dolari pe an.Alte doua firme, privatizate si ele dupa 90, UZINEZPORT si ARCIF,primesc impreuna 700 de mii de dolari ca sa se ocupe, teoretic, deintretinerea partii romanesti a combinatului. Si tot teoretic, dacalucrurile ar fi mers bine, Romania ar fi trebuit sa beneficieze deaproape o treime din produsele intreprinderii. Minereul de fierurma sa ajunga la Sidex Galati, pentru a fi transformat in otel.Asa cum arata astazi lucrurile, probabil ca asta nu se va intamplaniciodata. Piatra cu piatra, fier cu fier, partea romaneascadispare incet. ARCOM se disculpa: domeniul de activitate al firmeinu a fost niciodata paza, ci constructiile. "La fel ca atunci -spune Mihai Oprea - si acum nu avem grija de utilajele dincombinat, in combinat n-am avut niciodata acces si n-avem niciacum, noi pazim portile combinatului, nicidecum combinatul. Pe noine intereseaza sa nu intre nimeni pe poarta. Firma ARCOM nu producenimic acolo. Pentru mine cea mai buna solutie ar fi sa ne retragemoamenii de acolo si sa ne vedem de treaba…"
Numai ca la Bucuresti nimeni nuvrea asta, in speranta ca intr-o zi vom reusi sa mai recuperamnceva. Pana atunci insa, spre Krivoi Rog curg anual 1,8 milioane dedolari, bani care ar trebui folositi pentru conservarea investitieiinitiale.
Nu trebuie sa stai mult laKrivoi Rog ca sa intelegi ca ucrainenii nu mai au interes saimparta combinatul si cu altii. Demersul nostru de a obtine oautorizatie de filmare la Krivoi Rog s-a lovit de un zid suspect detacere si de tehnici inca vii, mostenite de la defunctaURSS.
La biroul ARCOM din combinat,d-na Luminita are specializare multipla: traducere, observare,informare si control. Spune ca avem acreditare din parteaministerului industriei sa constatam starea de fapt a combinatului,dar nu avem ce trebuie. Adica Kievul n-a fost informat... DoamnaLuminita este un cerber cu fata aparent umana, care are liniedirecta cu directorul combinatului, Piatakov. In mod evident,romanii nu prea vor s-o supere. Cererea noastra zace de treisaptamani undeva, intr-un birou. Cineva nu ne vrea acolo, asa caaprobarea pentru filmare n-a sosit in combinat. Mai departe de bazaromaneasca nu putem trece.
Depozitele in care se afla multedintre materialele platite de statul roman arata ca dupa razboi.Fier, obiecte de uz casnic, yale, schele dezafectate, echipament deprotectie, motoare - toate zac claie peste gramada intr-o hala incare pare ca n-a mai intrat nimeni de luni bune, daca nu chiar ani.Nimeni, cu exceptia hotilor care, in unele cazuri, par sa fieinclusiv angajati romani.
Doru Bordianu este seful pazeidin partea romanilor si nu prea vrea sa aiba o opinie personaladespre furturile din combinat. "Poate sa iasa numai cu stiintaambelor parti - spune el. Totul este ingradit. Sunt cinci posturide paza, active patru, in fiecare colt. (...) Nu pot sa spun ca s-afurat ceva fara probe… Sa spuna organele de militie ce s-a furat…Pai s-a furat. Au furat astia, ucrainenii…"
Sefii securitatii, chemati dedna Luminita, afiseaza zambete strambe si ne avertizeaza ca nu avemautorizatia de a intra in combinat. "Noi avem urmatoarea regula:daca cineva vine dintr-o tara straina pentru realizarea unorlucrari, noi anuntam ministerul nostru, primim acceptul si,poftim..."
Ucrainenii fac orice pentru a neconvinge ca totul este in regula, ca poate o sa filmam a doua zi sica e mai bine ca deocamdata sa plecam din zonacombinatului.
Pe teritoriul lor, ucraineniifac ce vor. Pare sa nu mai conteze ca romanii au si ei drepturi incombinat. Explicabil intr-un fel: de la Bucuresti n-a mai fost nicio vizita de noua ani, iar cei la ARCOM, desi platiti din greu, nuvor sa-si asume nici o responsabilitate in afarapazei.
La Bucuresti, la ministeruleconomiei, numele Krivoi Rog provoaca frisoane si ii alunga peangajati in sedinte inchipuite si misiuni imaginare, care nusuporta amanare. Dupa demersuri repetate, nimeni nu vrea sa nespuna care e situatia cu investitia de la Krivoi Rog, daca statulroman are vreun plan sa-si recupereze investitia sau cita vreme vomcontinua sa trimitem milioane de dolari spre o gaura neagra. Infinal, directorul de politici industriale, singurul care pare safie mai informat, ne spune cateva cuvinte goale, demonstrand inca odata modul in care Romania stie sa-si administreze banii. El insusinu stie ce-i acolo. Mai grav insa, nici directorul de la ARCOM nupare a fi interesat cu ce se ocupa propria-i firma, inUcraina.
Prin urmare, statul roman n-amai avut acces in combinat. In schimb, au acces nemijlocitucrainenii si daca ei nu vor, acolo nu misca nimic.
Aprobarile noastre nu sosescnici in ziua urmatoare si e foarte clar ca nici nu vor venivreodata.
De jur imprejur, combinatul aavut o infrastructura foarte buna. Mare parte din ea facuta pebanii romanilor. Din pacate, pentru a surprinde imagini cu acestcolos, trebuie sa ne strecuram. In ciuda faptului ca acest combinateste mort, este pazit ca un mare secret national. Dar nu putemfilma combinatul nici macar de la distanta, ne-o interzicesecuritatea locala. Intentia noastra de a filma se transformaintr-un joc de-a soarecele si pisica, pigmentat cu multe accentetragicomice. "Lada" securistilor ucraineni se lipeste de noi si nuse mai da dusa pana la iesirea din zona combinatului.
In schimb, nu sunt la fel devigilenti si cu materialele care dispar de la Krivoi Rog, desifurturile nu sunt un secret pentru nimeni. Nici macar pentruautoritatile de la Bucuresti. De-a lungul timpului au tot venitsemnale din partea angajatilor romani privind jefuirea sistematicaa combinatului. Camioane intregi de cupru, tevi, macarale, chiarcladiri sau statii electrice au fost scoase fara nici o problemadin Krivoi Rog, imbarcate pe vapor la Odessa si trimise in Turcia.Stalpi, balustrada, toate au fost taiate si vandute la fier vechi.Sute de tone din materiale care erau in garantie si in custodiaguvernului. S-a furat fara limite si fara discernamant, insa dalelede beton au fost preferatele hotilor: s-au furat toate si au fostvandute cu bani buni, oricui a avut nevoie de ele.
Fost sef al aprovizionarii laDolinska, Nicolae Simionescu spune ca a fost pensionat fortatpentru a i se inchide gura. A facut pana acum cel putin 20 desesizari, memorii si plangeri penale. De la politie la DNA, de laministerul economiei la primul ministru, si chiar la presedinteletarii - a primit doar raspunsuri evazive. In opinia lui, vinovatide dezastrul de la Krivoi Rog sunt romanii. Majoritatea furturilorerau executate de catre romani. Iar unele referate catre militialocala erau facute la plezneala ca sa induca in eroare organelerespective sa zica ca au fost furate de catre ucraineni. Au fost inintelegere ucrainenii cu romanii. Intrprinderi care n-au niciolegatura cu combinatul sunt inconjurate de kilometri de garduri detabla ondulata romaneasca. Si nu doar gardul este romanesc, ci siutilajele dinauntru. Camera de filmat trezeste imediat suspiciuneabodyguardului. Din pacate, in Ucraina, spatiul public nu este chiaratat de public.
Nu e de mirare ca ucrainenii isipazesc teritoriul cu indirjire. Orasul Dolinska din apropiereacombinatului e plin de materiale romanesti, furate din combinat.Pentru ucraineni, romanii sunt in continuare o sursa de castig, dinorice unghi ar privi asta. Oricand, in Dolinska poti sa-ti cumperiun apartament romanesc. Din cauza crizei, preturile au scazut cu 50la suta in comparatie cu aceasta vara, dar apartamentele construitepe banii romanilor continua sa se vanda.
Orasul s-a desprins incet decombinat, iar localnicii s-au indreptat spre alte afaceri. Chiar siasa insa, viitorul e sumbru si unii dintre localnici, mai alestinerii, se gandesc serios la plecare. Nimeni nu mai crede inposibilitatea ca mamutul de la Krivoi Rog sa revina la viata intr-obuna zi.
"Daca inca doi-trei ani nu veneala putere Mihail Sergheyevich Gorbaciov si nu incepea Perestroika -spune Anatoli Iarmosenko, viceprimarul din Dolinska -, daca UniuneaSovietica nu se dezmembra, poate terminau de construit. UniuneaSovietica ar fi reusit sa va plateasca tot ceea ce ati investitaici. Poate functiona combinatul si traiam in mai mareprietenie."
2.000 de apartamente au fostconstruite de romani. Acum, reprezentantii nostri stau intr-unsingur bloc, in mare parte nelocuit.
Mai sunt inca 5 blocurinepredate din cele 18 care s-au construit. Intretinerea romanilor eplatita de guvernul de la Bucuresti. Facturile care vin acolo suntgreu de verificat, atata timp cat de aproape un deceniu nu a maicalcat in zona picior de oficial roman. Mai mult, printre chiriasis-au strecurat si diversi ucraineni cu functii importante in oras.Pe scara pe care sta personalul roman mai locuiesc sefulprocuraturii din orasul Dolinska, seful militiei de la circulatie,secretara si contabilul de la Gocor, firma ucraineana care trebuiasa preia combinatul, sefa garzii financiare, un proprietar deabator si carmangerie... Amanuntul cu chiriasii ucraineni dinblocul romanesc pare sa fie complet necunoscut celor de la ARCOM.De fapt, din cele 36 de apartamente aflate in cheltuiala statuluiroman, 12 sunt ocupate de ucraineni. Statul roman deconteaza pestecinci milioane de lei anual, dar nu vrea sa stie pentruce...
Nici deconturile de la ARCOM nusunt foarte clare. Suma oficiala de 1,1 milioane dolari, primitapentru paza, nu reiese din calcule. Exista o diferenta de 360.000.Toti ridica din umeri. Nu stiu.
De fapt, "nu stiu" ar trebui safie motto-ul dezastrului de la Krivoi Rog: cei de la Bucuresti nustiu ce-i acolo, cei de la ARCOM nu stiu pe ce se duc banii, statulroman nu stie ce va face, ucrainenii vor sa nu mai stie de noi. Inpresa locala, investitia romaneasca de la Krivoi Rog esteprezentata ca fiind jumatate din suma platita de Romania: doar 375de milioane de dolari. Si chiar si asa, nu vor sa ne dea baniiinapoi. Au inventat un cerc vicios care ii aboslva de oricedatorie: ne cer sa terminam combinatul. Dar Romania nu poate saincheie lucrarile, pentru ca acestea au fost suspendate de Ucraina.Drum fara iesire.
Dupa 12 ani de la incetarealucrarilor, incapatanarea ucrainenilor, dublata de sicanelediplomatice ale Kievului si de indolenta traditionala a romaniloradancesc in fiecare an gaura neagra din bugetul Romaniei. Careviseaza ca-si poate permite.

Reportaj difuzat de Protv inemsiunea "Romania, te iubesc!" din 14martie 2010

CUM VEDEȚI ZIARUL FINANCIAR PESTE 21 DE ANI?

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7789
Diferență: -0,023
Ieri: 4.7800
Azi: 4.4241
Diferență: 0,2493
Ieri: 4.4131
Azi: 5.7446
Diferență: -0,113
Ieri: 5.7511
Azi: 4.4982
Diferență: -0,0089
Ieri: 4.4986