Ne batem joc de istorie. In timp ce altii lustruiesc pietrele,le ticluiesc o poveste si scot milioane din turism, noi avemmonumente de mii de ani, cu povesti incredibile, pe care leneglijam si le abondonam.
Vorbim astazi despre Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, un local nimanui, pasat de la unii la altii, cu inconstienta siiresponsabilitate, de autoritatile statului. Fericiti ca nu-i baganimeni in seama, vizitatorii ingroapa cu succes fosta cetate inmunti de coji de seminte, iar natura le desavarseste opera,acoperind locul cu balarii.
Cu o carte despre Romania si un caine latos, David a venittocmai din Franta sa vada capitala Daciei: Sarmizegetusa Regia, unloc ascuns de catre daci, dar mai ales de catre autoritatilecontemporane, printre munti. Drumul n-are indicatoare, e plin degropi si obstacole, rupt si de netrecut cu masina, asa ca ne oprim,iar francezul isi ia cainele si o apuca la pas. Este un drumjudetean, receptionat de mai marii Hunedoarei in vara cu mare pompasi distrus imediat de ape. Un drum care a inghitit 78 de miliardede lei vechi.
Pe directia indicata de un localnic si dupa aproape o ora de merspe jos, francezul intra in cetate, monument incadrat in patrimoniulUNESCO. Era pregatit sa plateasca o taxa de intrare, sa cumperepliante cu informatii, ba chiar sa angajeze un ghid. Dar nimic dintoate acestea nu exista. Stii ca ai ajuns la Sarmizegetusa doardupa turistii care trec incarcati cu papornite pentru picnic sidupa bucatile de piatra care amintesc de zidul cetatii, scrijelitecu mesaje de dragoste.
Multi ajung aici convinsi ca locul e incarcat de energie, aprindlumanari si stau de vorba cu Dumnezeu sau cu Zamolxe. Nimic nu maiaminteste de stralucirea cetatii despre care am invatat in cartilede istorie.
Sanctuarul de adezit arata ca o gramada de bolovani, de balarii siun rug de mure. Istorie... Nici o autoritate a statului nu seingrijeste ca acest loc sa fie amenajat, reconstruit sivalorificat.
Ne insoteste Vladimir Brilinschi. Localnicii ii spun Nunu. Cu batade cioban si aparatul de fotografiat, este ultimul dac ramas peaceste locuri pe care le stie ca in palma. Urca in cetate si decateva ori pe zi. E drastic cu cei care nu au grija de monument:"Dvs. ati pus lucrurile alea (niste saci - n.n.) acolo? Cu cedrept? - intreaba el un grup coco]at pe sanctuar. V-ati urcat pe unmonument istoric..." "- Am facut-o pentru masuratori.""Masuratorile le faceti numai cu aprobarile necesare si nu va suitipe un monument istoric cu picioarele. Va rog frumos sa va datijos." De ani de zile, Vladimir Brilinschi asta face. Si-a luatrolul de aparator al cetatii in serios si o apara.
Am ajuns la Sarmizegetusa intr-o duminica. La intrarea incetate, pe drumul regilor, o mana de localnici avea grija sa iiintampine pe turisti cu o gramada de coji de seminte. In sanctuarcativa turisti meditau, iar altii se plimbau printre bucatile deandezit fara sa stie ce reprezinta sau despre ce este vorba. Nuexista niciun indicator, nu scrie nicaieri despre ce e vorba,niciun panou cu informatii, in nicio limba. Nu exista nici parcare."Este pacat ca avem o tara foarte frumoasa care nu e promovata -spune un turist. Am putea sa castigam mult mai mult din turismdecat sa ne chinuim."
In fata unei table ruginite - singurul loc cu informatii din toatacetatea - francezul David incearca sa priceapa ceva. Se uita lapancarda de tabla - scrisa de mana, doar in romaneste....
Pana acum, doar 3 la suta s-a sapat si descoperit din fostacetate. Chiar si asa, povestea ei e fascinanta. Nu are insa cine ospuna. Dacii cunosteau astrele, masurau timpul si aveau numeroaseinventii. Dovezile zac insa ascuse printre balarii. Treci, deexmplu, pe långa astrolab, pe langa roata zimtata, nimic nu leindica.
Vladimir Brilinschi spune: "Un arheolog de la Stonehange se miracand l-a vazut, nu-i venea sa creada ca avem si noi un astrolab? Cee una astrolab? Un vas care mergea pana la doi metri inaltime sicare, umplut cu apa si privit noaptea de sus in jos, indicamiscarea cerului, stelele... oglinda cerului."
Despre fiecare loc se poate spune ceva. O poveste care ar putea saatraga mii de turisti. Santul de drenaj, terasele sapate in munte.Strabon si Diocasos spuneau ca dacii traiau agatati in munti.
Sanctuarul mare circular. Este emblema cetatii Sarmizegetusa. Dinpacate este o emblema falsa, pentru ca tot ce vedem aici, acestelemne sunt puse in urma cu treizeci de ani, sunt rodul imaginatieiregizorului care a turnat aici filmul "Burebista." In film,Sarmizegetusa apare cateva secunde la inceput. Iar la finalulfilmului mai este o scena in care Burebista discuta cu preotulDeceneu in Sanctuar. Doar pentru aceste imagini, cetatea a fostremodelata la sfasitul anilor 70.
"Cand vizitez un monument istoric - spune cu tristete francezulDavid - vreau sa inteleg istoria. Aici e un sit recunoscut deUNESCO si de toata lumea. Dar ce vad e fals. Structura aceasta e delemn. Lemnul nu ramanea asa cateva mii de ani. Imposibil. Ereconstruit. In mod normal, cand mergi intr-un sit istoric suntreconstructii si interpretari dar ti se spune despre ce evorba.Aici, nimic."
De aici incepe istoria romanilor. Nimic nu vorbeste despre lucrulacesta. Mai mult, urmele dacilor au fost distruse in mod voit saudin inconstienta de autoritati. Sapte bucati de piatra care lamomentul decopertarii au fost gasite intr-un ansamblu rotund...rotonda de andezit (se vad intr-o fotografie de acum patruzeci deani) cas acum aruncate acum la marginea padurii.
Si nu e singurul loc distrus. Sanctuarul lui Burebista."Acest loc -isi aminteste Brilinschi - a fost ales de Suzana Gadea, pe vremuriministrul culturii si educatiei socialiste, drept loc de aterizarepentru Ceausescu si a fost pur si simplu dezafectat si plintelearuncate in vale. S-a turnat o sapa de beton pentru aterizare... Siasa a ramas pana in anul 1999 cand, in urma protestelor catreministerul culturii, s-a hotarat restaurarea lui.. Dar arhitectiisi proiectantii au folosit ciment ca liant au facut acest canal dedrenaj care nu seamana cu nimic."
Fara un ghid, oamenii s-au adunat in jurul nostru si trag cuurechea la interviul lui Nunu. Doar asa pot sa povesteasca cevadespre locul unde au fost.
Grecii au transformat Acropolele intr-o industrie. Mii de turistiilasa bani acolo in fiecare zi. Si englezii au facut din Stonehengeo adevarata atractie. Pietrele din Sarmizegetusa sunt aduse de lazeci de km distanta fara sa se stie cum a fost posibil, iarcantitatea este comparabila cu cea a piramidelor din Egipt, spunistoricii - o alta atractie pentru milioane de oameni.Sarmizegetusa este insa moarta. Si pe nimeni nu intereseaza.
La inceputul lunii septembrie raportul comisie prezidentiale pentrupatrimoniu atrage atentia asupra situatiei de la Sarmizegetusa. Indocument se folosesc cuvinte dure: ignoranta autoritatilor, absentainteresului, devastare. Degeaba insa. Incredibil, dar Sarmizegetusasi toate cetatile dacice din muntii Orastiei, cu toate ca fac partedin patrimoniul statului si din patrimoniul mondial UNESCO, nu suntadministrate de nimeni. Toate autoritatile statului isi iau mana depe aceste locuri.
Sarmizegetusa se afla pe teritoriul comunei Orastioara desus.
"Muzeul zice ca sunt ale lor, cultura zice ca is a lor - spuneprimarul Viorel Bodea. Totul se rezuma la primarie. Dar noi nu avemfonduri necesare pentru administrarea acestor cetati. Si daca atifost si ati vazut, ele sunt lasate in paragina."
Primaraia n-a asezat nici macar un panou indicator. Mergi cu masinasi nu stii incotro s-o iei. Pe drumul spre cetate, 19 kilometri,intalnesti mai multe intersectii si doar un singur indicatormazgalit pe o tabla. In rest... nimic.
Primarul se scuza: "Trebuie sa scriem aceste indicatoare, sa lefacem sa fie aspectuoase, dar ne trebuie bani."
"Cat poate sa coste? O suta, doua de euro, o mie..."
"Numai ca mia aia de euro noi nu o avem, suntem o comuna saraca...treaba trebuie pusa de la judet..."
Am pornit catre judet si am intrat intr-un adevarat carusel alincompetentei si al pasarii raspunderii de la o institutie la alta,de la un functionar la altul. Prima oprire: Muzeul CivilizatieiDacice Deva, un loc inchis de 20 de ani pentru renovare. DirectorulMarcel Morar spune ca cetatea se afla in administrarea parculuinational, cei de acolo ar trebui sa o gestioneze. Intr-adevar,Sarmizegetusa se afla pe teritoriul Parcului natural GradisteaMuncelului Cioclovina. Nimic nu se intampla in cetate fara acordulconducerii parcului. Directorul parcului nu a vrut sa dea ochii cunoi. Biologul parcului, Andrea Farcas, delegata sa vorbeasca cunoi, incepe cu limbajul de lemn: "Sarmizegetusa este partecomponenta a Parcului natural, este o cetate dacica pe lista UNESCOsi se inscrie pe lista noastra de protejare insa nu se afla inadministrarea noastra." "...Noi am impuns in urma zonarii parculuio zona de protectie integrala pentru ca acolo se afla o cetatedacica aflata pe lista UNESCO." N-am inteles nimic, incerc sa madumiresc: "Deci, ati pus protectie integrala..." "Da, cu anumiterestrictii, pentru ca acolo se afla o cetate dacica..." "Pe caren-o adminsitrati dvs." "Nu. "
Vladimir Brilinschi ne spune cum stau, de fapt lucrurile: nu ptitaia un copac, pentru ca e protejat. Dar nimeni nu se ocupa decopacii cazuti care distrug zidurile cetatii. Nu poti ridica ocreanga din cetate fara aprobarea directiei parcului, care deobicei se opune. Nu conteaza ca un copac cazut poate sa fi distrusun monument istoric care nu se va mai reface niciodata.
Andrea Farcas mai dauga: "Daca e sa vorbim pe legi, in legislatieapare clar ca Sarmizegetusa Regia intra in atributiile Consiliuljudetean si primaria Orastioara de sus. "
Mregem la Consiliul judetean. Sub tabloul lui Mihai Viteazu,vicepresentele Consiliului judetean Costel Avram spune ca a luatfoc acum cateva saptamani cand a aflat ca cetatea este a nimanui."Nu am stiut. Noi am crezut ca este in administrarea ParculuiGradistea Muncelului Cioclovina."
Drumul pana la cetate care a inghitit 78 de miliarde de leivechi este al Consiliului Judetean. "Este adevarat ca dumul nu estesemnalizat, admite vicepresedintele, n-ai cum sa ajungi acolo... deacord. Noi putem face semnalizarea ,ca este drum judetean, dar dacace este sus in muntii Orastiei nu este al nostru, putem noi bagabanii? O semnalizare pentru ce? Pentru un obiectiv care nu este alnostru?"
"E al statului."
"Asa este. E pacat ca nu este acest lucru facut. Trebuie sa gasim osolutie." Si dintr-o data vicepresedintele Consiliului realizeazaimportanta cetatii si concluzioneaza: "Ce este de facut? Vrem saface ceva acolo ca aceasta cetate Sarmizegetusa Regia sa redevinaun punct vulnerabil din punct de vedere turistic pentru toti ceicare vin in Hunedoara..."
"Nu vulnerabil, o atractie..."
"Am zis la figurativ... da, o atractie cum ziceti dvs, o atractiepentru turistii care vin in Hunedoara dar trebuie sa facem ceva. Inconditiile in care toate hartiile se opresc la MinisterulCulturii.''
In ultimii ani, mai multe initiative legislative au incercat salamureasca problema cetatilor dacice. Sa le gaseasca un proprietar.Toate au cazut la vot in Parlament. In mod normal, zona ar trebuisa fie in subordinea Ministerului culturii.
Serban Ursu este reprezentantul Unesco in Romania. Si Unesco avenit cu solutii. Degeaba. "Exista un program de gestiune aprobatprin hotarare de guvern din 2004. Termenul este de 60 de zile.Suntem in 2009, tot timpul am discutii din astea cu cei de lacultura. A fost propus din 2007."
Asadar, ultima veriga: Ministerul culturii. Zile in sir am incercatin zadar sa discutam despre Sarmizegetusa cu ministrul TeodorPaleologu. In cele din urma, a aceptat un interviu, dar in fatanoastra s-a prezentat Adriana Pescaru, arheolog, cu o lectie deistorie. Asa ca ne-am intors la ministrul culturii. El are putereade decizie. El ar putea sa miste lucrurile, sa se intample ceva.Atitudinea dumnealui spune insa multe despre cat de mult ii pasa desituatia cetatilor dacice.
In timp ce toate autoritatile refuza sa discute, cetatea sedegradeaza pe zi ce trece. O legislatie proasta, stufoasa,incompleta, autoritati nepasatoare si incompetente au facut caacest loc sa fie al nimanui. Dar poate ca exista un interes caacest loc sa fie neadministrat si nepazit... pentru a le permitecautatorilor de comori sa se miste in voie prin zona.
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, teiubesc!" din 18 octombrie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
