Ziarul de Duminică

Restaurarea frescelor de la Dragomirna/ de Ziarul de duminică

Restaurarea frescelor de la Dragomirna/ de Ziarul de...

Autor: Ziarul de Duminica

16.05.2014, 00:03 30

Proiectul de restaurare a frescelor din secolul al XVII-lea din Biserica Dragomirna, judeţul Suceava,  a primit săptămâna trecută, la Viena, marele premiu pentru conservarea patrimoniului cultural acordat de UE şi de mişcarea Europa Nostra, precum şi premiul publicului, în urma votului a peste zece mii de persoane.

„Am câştigat la categoria conservare. La Dragomirna s-a premiat restaurarea frescelor din secolul al XVII-lea. Lucrul acesta ne face să fim foarte mândri”, a spus preşedintelui Consiliului Judeţean  Suceava, Ioan Cătălin Nechifor.

Premiul constă într-o sumă de 10.000 de euro, o sumă cu un important simbol.
Comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Adroulla Vassiliou, precum şi tenorul Pacido Domingo, preşedintele Europa Nostra, au înmânat, luni, 5 mai, în cadrul unei ceremonii organizate la Viena, Premiile Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiile Europa Nostra acodate unui număr de 27 de concurenţi. Şase dintre aceştia au fost distinşi şi cu Marele Premiu, iar unul cu Premiului publicului, acordat în urma unui vot online.
La categoria „Conservare” au câştigat trei proiecte, respectiv cel de conservare a arhitecturii tradiţionale a Caselor Walser în Alagna Valsesia (Italia), cel de restaurare a frescelor din secolul al XVII-lea de la Biserica Dragomirna, judeţul Suceava (România) şi programul de conservare pentru cooperativele vinicole din Catalonia (Spania).
La categoria „Cercetare” a fost distins cu Marele Premiu un proiect de cercetare cu privire la construcţia romană cu arce de boltă, din Peloponez (Grecia), în timp ce la categoria „Contribuţii exemplare” a fost distinsă Asociaţia de patrimoniu „Kempens Landscape” din Putte (Belgia).
La Mânăstirea Dragomirna s-a restaurat şi conservat o suprafaţă murală de aproximativ 900 de metri pătraţi. Din echipa de conservare care a lucrat in situ au făcut parte 50 de profesionişti şi studenţi din diferite ţări, sub conducerea unui expert român. Restauratorii au urmărit şi respectat tehnicile originale, folosind materiale naturale, tradiţionale şi reversibile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO