• Leu / EUR4.7576
  • Leu / GBP5.4657
  • Leu / USD4.1938
Ziarul de Duminică

Reţete româneşti de succes (III). Musette/ de Paula Herlo

Reţete româneşti de succes (III). Musette/ de Paula Herlo

250 de oameni, 15 magazine, o cifra de afaceri de 15 milioane de euro si mai nou magazine in New York, Tel Aviv si Sofia. E un imperiu cladit de doi tineri romani, care nu visau la ce traiesc acum. Compania lor se tot dezvolta de cativa ani, si se pregatesc sa-si exporte produsele si in Luxemburg, Rusia, Germania, Franta si Italia. Iata povestea Musette si a oamenilor din spatele gentilor, pantofilor si cizmelor purtate chiar si de staruri de la Hollywood.

Poate ca aplauzele lor, faima cucerita in ani, familia si oamenii care i-au fost aproape au facut ca ea, Cristina Batlan si sotul ei sa mai ramana in Romania. Ar fi putut trai in orice colt de lume, ar fi putut sa-si conduca afacerile de oriunde, dar au ales sa ramana aici. "Aici ne-am nascut, e tara noastra, aici ne-am dezvoltat, suntem iubiti aici. Noi ne iubim tara si suntem foarte patrioti. Probabil ca de asta am ramas aici, de asta am construit o afacere atat de mare aici. Sunt zone si vecinii nostri chiar au oferte mult mai atragatoare pentru investitori, fiscale si am putea fi usor tentati de lucrurile astea. Insa ne iubim firma si iubim inceputul nostru aici. Suntem o companie de peste 250 de oameni si e greu sa te desparti de un om, de 250 cu atat mai greu."

Mussete isi facea debutul pe Calea Victoriei in 1992. Defila in peisajul cenusiu cu textile colorate si avangardiste aduse in Romania de doi tineri studenti care visau sa fie independenti - Cristina si Roberto Batlan.

Romanii proaspat iesiti din comunism descopereau doar placerea de a se imbraca fara sa puna pret pe accesorii sau pantofi. In acele vremuri se spunea despre romani ca-i recunosti in orice colt de lume dupa pantofii uzati. Cristina visa inca de atunci la o fabrica de pantofi pentru ca atunci cand pleca in lume dupa textile venea acasa cu valiza plina de incaltari. "Eu sunt nebuna dupa pantofi. Am inceput sa importam pantofi, am incercat sa importam genti, erau foarte scumpe. Am incercat sa confectionam genti in Romania, in alte fabrici, n-am fost multumiti de ce iesea, de calitate. Si noi, bineinteles, tinerii nebuni, am zis facem fabrica de genti." Si au pornit fabrica cu banii facuti din textile in anul 2000.

"La inceput, cred ca primii 3 ani, am adus tot ce castigasem cu tesaturile. Si toti banii i-am investit in marochinarie la inceput si apoi in incaltaminte." In prima fabrica au investit 200 de mii de euro, iar pantofii ii faceau manual pentru ca nu aveau echipamente. Productia a crescut in fiecare an, iar ei n-au mai tinut pasul cu cererea, asa ca au mai deschis o fabrica la Husi. In Romania au cunoscut succesul, desi a face afaceri aici n-a fost intotdeauna usor. Pentru ca au ales sa mentina acelasi pret la produsele lor, anul acesta au pierdut mai mult de un miliard de lei dupa cresterea TVA. Si totusi au ramas. "Muncim enorm, dar cred ca asta ne-a ajutat sa nu ne plangem in criza asta. Multe firme o duc foarte rau. Noi am reusit chiar sa avem cresteri. Negociez foarte bine cu furnizorii, ajungand sa facem modele extrem de complicate, cu tehnici foarte complicate. Nu am dorit sa reducem calitatea ca sa scadem pretul. Multi au facut asta in criza. Au zis ce trebuie sa facem? Sa reducem pretul. Noi am crescut calitatea si am pastrat acelasi pret. Am pastrat pretul nostru care…noi avem o ecuatie imbatabila. Avem o calitate foarte buna pentru un pret corect... O pereche de pantofi dintr-un piton veritabil ajunge sa coste 300 de euro in retail, tot nu e scump. Un pantof concurent, din acelasi material, depaseste 700 de euro. Deja suntem la jumatatea pretului pe care altii il propun pe piata... si am obisnuit clientul ca avem o ecuatie corecta, ca nu-l pacalim. Asta stie clientul cand vine la noi."

Cristina nu traieste intr-un glob de sticla si nici nu si-ar dori asta. Ii place sa fie acolo. Sa simta, sa atinga, sa controleze tot ce poarta numele lor. Nu trebuie sa faci diferenta dintre sintetic si piele prin miros, poti face diferenta prin atingere. Sinteticul e rece.

Dimineata e in fabrica, in fiecare zi. Vede orice greseala si orice defect. Seara, e in magazin. Vorbeste cu pasiune despre fiecare pantof care stie ca iese din mintea si din mainile ei. Fiecare model nou care iese din mainile tehnicienilor e probat de ea. Daca simte o neregula, daca pantoful nu-i imbraca perfect piciorul, nu iese in fabrica. Isi aminsteste si acum povestea primilor balerini facuti in fabrica lor. "Am facut un fitting de 6 luni. Am incercat mult timp sa gasim forma de balerin perfecta. Am avut vreo 20 de tentative, am incercat calapoade, le modificam, aduceam calapoade noi, incercam sa obtinem de peste tot calapoade noi, de la alte fabrici din Italia, calapoade celebre si nu eram multumita. Intr-un final intr-un magazin cu haine vintage din Paris a gasit balerinii perfecti. Norocul meu ca am gasit o pereche 39, marimea mea. Şi i-am purtat atunci la Paris 2 saptamani continuu, n-am simtit nicio jena din prima secunda si pana cand m-am intors cu ei incaltata la Bucuresti. Cand s-a intors si-a pus tehnicienii francezi sa copieze calapodul. "Primii balerini nu erau perfecti. Tehnicienii au venit in Romania si au desenat pe piciorul meu modelul care mi se potriveste mie. Modelul tipului meu de picior. Luat mulaj de pe picior. Am facut balerinul si am simtit acelasi lucru pe care-l simtisem cu balerinii perfecti. Si am zis pentru piciorul meu, osos, fara carne si slab, asta e modelul meu de balerin."

Primele perechi fabricate le-a dat angajatelor si le-a cerut sa le poarte timp de sase luni si sa spuna ce anume le deranjaza cand le poarta. Si azi mai are in dulapul ei balerinul perfect cumparat de la Paris, insa in momentele grele de munca ii poarta pe cei facuti de ea. De altfel a devenit unul dintre produsele vedeta ale magazinelor Musette.

Cinci designeri italieni impreuna cu Cristina deseneaza astazi pantofii expusi in magazinele lor. In firma rolurile sunt impartite, ea este cea care se ocupa de partea de creatie. De finante se ocupa sotul, Roberto. Alin e cumnatul care se ocupa de trainingul de personal si extinderea retelei de magazine in alte tari. Tocmai studiaza doua cereri venite din partea unor investori rusi care vor sa cumpere brandul in franciza. Poate ca tocmai aceasta ecuatie a facut ca brandul lor sa fie exportat in alte tari. In urma cu doua luni o romanca ce locuieste la New York si care a purtat ani de zile pantofii lor i-a dus cumparand franciza in Soho, una dintre cele mai exclusiviste zone de cumparaturi din New York.

Creatiile Cristinei au facut valuri in randul vedetelor americane inca de la inceput. Prima care a aparut la un eveniment monden purtand cizmele romanesti a fost Stephanie Pratt cunoscuta americanilor din mai multe seriale de televiziune.

In plus o bratara produsa in fabricile familiei Batlan a aparut intr-un pictorial al revistei americane Marie Claire. New York Times a anunta prezenta magazinului in rubrica citita de fashioniste in timp ce blogerii de moda l-au amintit in consemnarile lor.

"De cate ori incep cate un articol spun "firma din Romania". ne mandrim ca suntem romani si ne bucuram ca am descins intr-un loc open mind, un loc unde oamenii sunt deschisi la minte si faptul ca esti roman nu e o rusine. Poate ca ar fi fost mai greu acum in Franta, n-am fi fost atat de bine vazuti. Francezii au nevoie de un ambalaj mult mai frumos. Dar dupa New York cred ca pe orice piata vom fi bine. Daca am vandut bine la New York pe orice piata vom fi bine"

Si tot calitatea pantofilor avea sa o determine pe o israelianca, timp de cinci ani, ca atunci cand venea in Romania, sa plece cu valiza plina de pantofi cumparati din magazinul lor. Asa ca anul acesta a hotarat sa duca in franciza gama de lux a companiei intr-unul din cele mai mari mall-uri din Tel Aviv. Magazinul e tot timpul plin de cliente. Pentru ca desi gama e de lux preturile sunt corecte. La Sofia, sotii Batlan au ales sa-si deschida propriile magazine. Doua la numar.

Fiecare ban castigat e reinvestit. In noi tehnologii, in piele de cea mai buna calitate, in designeri si promovare. Ar putea sa-si implineasca orice vis, insa sunt cumpatati. "Facem extravagante? Deloc. A, o extravaganta am facut. Ne-am cumparat o casa doar pentru ca… noi am locuit impreuna la mama lui Roberto in centru, pe Batistei. Vis-à-vis de noi erau doua case minunate. Si ori de cate ori treceam pe strada spuneam <<daca noi, vreodata, o sa ne cumparam o casa, asa trebuie sa fie.>> Dupa ani de zile am ajuns sa avem ceva bani, cat sa ne cumparam o casa. Si Roberto ma suna si zice <<ma duc sa vad o casa.>> L-a convins pe agent sa-i spuna adresa si sa se intalneasca cu el la adresa. Si cand i-a spus care e casa, era chiar aia de vis-à-vis. Una dintre cele doua pe care noi spuneam <<asa trebuie sa arate o casa>>. Si a fost casa lui Pache Protopopescu pe strada Luca Stroici, pe care noi am cumparat-o. Fara nicio reparatie 60 de ani. Am consolidat-o. E o bijuterie care acum e galerie de arta."

Cristina Batlan a castigat bani. Mai multi decat ar fi crezut. A ajuns aici insa urmand reteta clasica si poate cea mai complicata. Calitate occidentala, pret romanesc. Duc o viata decenta. Nu-si cumpara cele mai scumpe haine si nu viseaza la plaje exotice. Pentru ei banii sunt doar un mijloc de a reinvesti. Vor sa mai deschida o fabrica pentru a face fata cererii si sa se extinda si mai mult pe pietele din vest. Pana atunci, Cristina primeste vestul in magazin. Doua belgience venite in vacanta s-au reintors in magazin dupa ce isi umpluseta valizele de pantofi.

Cristina si Roberto Batlan stiu ca succesul lor e romanesc. Si de va fi sa fie international cu atat mai bine, dar vor sarbatori reusita aici, in Romania. Care desi i-a dezamagit uneori in afaceri, a fost locul in care ei au crescut, s-au dezvoltat si au devenit cunoscuti. E tara care le-a oferit un statut, e podiumul pe care ei defileaza in afaceri, e locul de unde pana acum au primit cele mai multe aplauze.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 5 decembrie 2010.

Etichete:

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7576
Diferență: 0,2022
Ieri: 4.7480
Azi: 4.1938
Diferență: -0,1024
Ieri: 4.1981
Azi: 5.4657
Diferență: 0,715
Ieri: 5.4269
Azi: 4.1895
Diferență: 0,2153
Ieri: 4.1805