Europenii se muta in casele romanilor. Nu vin ei aici, ci noi leducem casele! In Harghita, romanii de etnie maghiara au descoperitcum sa iasa din criza: construiesc case de lemn si le exporta inlumea larga. O afacere care merge si creste. Dupa boom-ul imobiliarde acum cativa ani, cand tot omul isi construia o casa din beton sicaramida cat mai mare si scumpa, a venit vremea caselor ceva maiieftine din lemn si cu timpi record de asamblare.
Comuna Suseni, Harghita. In ultimii ani, in depresiuneaGheorgheniului au aparut peste 40 de fabrici in care se construiesccase de lemn. Majoritatea iau drumul Occidentului. Arpad Bege ainceput afacerea in 1994. Prima casa a dus-o la Craiova. "Cand amfost prima data la Craiova la inceputul anilor 90 intrau oamenii siintrebau: da se poate sta in casele astea? Nu era cunoscut." KisAkos are o fabrica de case in Joseni. "E o casa de lemn rotund pecare o ducem in Anglia. Domnul sofer cred ca e la a 20-a cursa." SiCsaba Bege face case. Zilnic case incarcate in tiruri pornesc dinzona catre diverse colturi ale lumii, Anglia, Franta, Austria,Germania, Ungaria, Italia, Grecia, Israel, Olanda, Tenerife, si inmulte alte locuri. Cum se face ca lemnul castiga teren in fatabetonului si caramizilor? E o constructie mai simpla, mai rapida side ce sa nu zicem, mai ecologica. Avantaje la care se adauga sipretul. Montajul dureaza doua lunisi pregatirea in fabrica alte 2luni. Si peretii sunt din lemn masiv. La o constructie de genulasta metrul patrat la rosu este de 220-240 de euro, iar cu finisajintre 280-300 de euro. Ajunge la 40 de mii de euro o casa lagata.
In depresiunea Gheorgheniului criza economica a fost tranformata inmana cereasca. Constructorii, in mare parte etnici maghiari,profita de moment si le ofera oamenilor case mai ieftine. Usor darsigur incep sa intre si pe piata romaneasca. In afara, oriunde seduc sunt respectati si au statul de mesteri. Mesteri din Romania.Casa este construita pe calculator dupa care in fabrica fiecarelemn primeste un cod.
Zsombori Vilmos, fost deputat, s-a mutat intr-o casa de lemn acum 7ani. A vazut in Austria o casa, a luat proiectul, iar acum are laMiercurea Ciuc una la fel, din lemn. Spre mirarea vecinilor.
Maghiarii din depresiunea Gheorgheniului nu au profitat numai decriza. Au luat fonduri pentru utilaje de ultima generatie si auinvestit in Romania. Arpad Bege, de pilda, a luat aproape 200 demii de euro din fonduri. Formalitatile insa l-au adus in pragulfalimentului. "Platesc lunar 90 de milioane bani pentru banca. Nu eusor nici cu fondurile. Nu e usor. Daca eram un incepator puteam sadau si faliment."
Fiecare produs este unicat. Nu produc in serie. Aceasta a fost oportita prin care au scapat in fata multinationalelor din afaracare produc locuinte tip.
Construiesc case si demoleaza prejudecati. Pentru ei Romania estetara lor, tara din care nu s-ar da plecati niciodata. "Nu m-amgandit niciodata sa plec, nici macar la inceputul anilor 90 sa plecin Ungaria. Imi place aici. Aici m-am nascut intre muntii astia."Isi educa copii in limba romana. "Eu am vazut pe pielea mea ca dacastiu limba romana pot sa ma descurc. Am vazut si colegi care nuprea se descurca in alte judete." In depresiunea Ghergheniului,cativa romani de etnie maghiara demonstreaza ca se poate sa facitreaba si pe timp de criza. Cauta solutii, vin cu propuneri, facbani in Occident.
Majoriatea oamenilor construiesc o data in viata. Sunt putini carereusesc sa construiasca de mai multe ori. Il intreb pe Arpad Begecam de cate ori a construit el? "Eu am reusit sa o fac cam de o miede ori.... In Romania, daca vrei, poti!"
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 12decembrie 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
