Ziarul de Duminică

Romanele unui istoric al artei/ de Oana Georgescu

Zenobia, regina Palmyrei de Mircea Deac

Galerie foto

Autor: Oana Georgescu

04.02.2016, 23:59 181

Galeria Senso ne-a obişnuit în ultimii ani cu o seamă de expoziţii reper. Până pe 25 februarie, iubitorii de artă pot admira aici, în continuare, o expoziţie colectivă de Artă Decorativă cu lucrările artiştilor Arina Ailincăi, Dan Băncilă, Anca Boeriu, Cristina Bolborea, Manuela Botiş, Sanda Bucur, Lucian Butucariu, Daniela Făiniş, Costel Iacob, Nicolae Moldovan, Cela Neamţu, Aniela Ovadiuc, Dionisie Popa, Dumitru Traian Ţili şi Mihai Ţopescu.

Dar anul începe cu o surpriză. Sâmbătă, 6 februarie, ora 12.00 are loc lansarea cărţii „Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică” (Ed. Maiko, 2016), scrisă de regretatul Mircea Deac, reputat critic de artă de la a cărui trecere la cele veşnice se împlineşte un an. Lansarea cărţii va avea loc la Galeria SENSO (Bd. Unirii nr. 15, Bucureşti).   

Vor fi prezenţi membrii familiei (Livia Deac, arh. Radu Deacă, Dr. Mircea Valeriu Deacă, artist plastic, profesor de teoria şi analiza filmului la CESI Şcoala  Doctorală în Ştiinţele Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti), alături de colegi de breaslă, personalităţi ale vieţii cultural-artistice, artişti plastici, critici de artă, istorici, scriitori, membri ai Corpului Diplomatic, prieteni şi apropiaţi ai lui Mircea Deac. Printre aceştia se numără, Mihaela Varga (istoric de artă, editor la editura Maiko), Adrian Mihalache (eseist, cronicar teatral, redactor „La Lettre Internationale”), Prof. Univ. Dr. Ion Bogdan Lefter (Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, autor a numeroase volume de studii critice, majoritatea urmărind fenomenul literar postmodern), Ana Maria Negoiţă (istoric de artă, specialist în cultura islamică), Ioana Ciocan (curator independent, Director Art Safari) ş.a.

Zenobia, Regina Palmyrei – Roman de călătorii în Siria Antică este unul dintre cele două romane rămase nepublicate din timpul vieţii (celălalt se intitulează Concursul”) şi îl are ca erou principal pe profesorul de Istoria Artei, Traian  Manea care este, de fapt, autorul. Mircea Deac a avut ocazia să admire vestigiile istorice şi comorile Siriei în anii ’80. Ilustraţiile cărţii sunt realizate de arh. Radu Deacă, fiul autorului.

Multe monumente, mai toate aflate pe lista patrimoniul mondial UNESCO, sunt descrise şi analizate de Mircea Deac cu interesul istoricului de artă, dar şi cu „mirarea” filozofică a supravieţuirii lor peste secole şi milenii într-un teritoriu care a trecut dintr-o stăpânire în alta, fiecare dintre ele ostilă celei precedente. Iată că acestei supravieţuiri i s-a pus capăt în ultimii ani de către un alt război – războiul fiind evenimentul social-uman faţă de care omul Mircea Deac avea cea mai explicit exprimată oroare, atât în acest roman cât şi în Tartar, ultimul zeu”.

 Palmyra, poate cel mai puternic simbol pentru o „istorie a gloriei şi dezastrului este şi acum, după dispariţia lui Mircea Deac un loc „umbrit de sângele revărsat în nisip de ambiţii deşarte”.

Romanul dedicat Zenobiei – misterioasă figură feminină cu o fermecătoare corespondenţă în contemporaneitate – împleteşte episoade realiste care surprind o Sirie a anilor ‘80, cu episoade suprarealiste, inspirate parcă din fascinaţia pe care o exercită deşertul asupra omului.

Romanul capătă o altă greutate din perspectiva recentului război civil din Siria.  Multe monumente, mai toate aflate pe lista patrimoniul mondial UNESCO, sunt descrise şi analizate de Mircea Deac cu interesul istoricului de artă, dar şi cu «mirarea» filozofică a supravieţuirii lor peste secole şi milenii într-un teritoriu care a trecut dintr-o stăpânire în alta, fiecare dintre ele ostilă celei precedente” – nota Mihaela Varga, directoarea Editurii Maiko şi editorul cărţii.          

* * *

Mircea Deac (Mircea Deacă) s-a născut la 9 septembrie 1921 în Olteniţa şi a decedat la 6 februarie 2015 la Bucureşti. A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie, avându-i ca profesori pe Tudor Vianu şi George Oprescu, apoi Academia de Pictură la atelierele Camil Ressu şi Alexandru Ciucurencu. A fost profesor de istoria artei la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, director al Departamentului Artelor şi al Oficiului Naţional de Expoziţii din cadrul Ministerului Culturii. Membru UAP, expert în arta românească şi europeană, jurnalist şi scriitor, regretatul critic de artă Mircea Deac a fost membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi Vicepreşedinte al Societăţii Colecţionarilor de Artă din România. A participat la simpozioanele „Brâncuşi” de la Paris,  Bucureşti şi Istanbul şi a fost organizatorul expoziţiilor româneşti la Bienalele Internaţionale de la Paris, Veneţia, São Paolo, Belgrad. A publicat peste 1.000 de articole în presa de specialitate, studii şi articole în Franţa, Grecia, Italia şi Olanda şi a scris scenariile pentru filmele „Brâncuşi la Târgu Jiu” şi „Alexandru  Ciucurencu”. Mircea Deac a semnat zeci de monografii dedicate marilor pictori români şi străini, lucrări de Istoria Artei, Dicţionare Enciclopedice dar şi cărţi de literatură.

Lansarea acestei cărţi este prima manifestare a anului 2016 din seria evenimentelor cultural-artistice găzduite de Galeria SENSO.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO