• Leu / EUR4.8079
  • Leu / GBP5.7552
  • Leu / USD4.4355
Ziarul de Duminică

Români despre mituri

02.09.2010, 23:56 387

Recent, revista "Business Magazin" a lansat o anchetă cu tema"Mituri despre români", în cadrul căreia un subcapitol a fostintitulat "Românul s-a născut poet". Reproducem, integral,răspunsurile la cele cinci întrebări formulate de colega noastrăIuliana Roibu: 1. Din punctul dumneavoastră de vedere, au româniitalent pentru a scrie sau nu? 2. Sunt romanii mai talentaţi in ascrie poezie decât alte popoare? De ce? 3. Ce scriitori români s-auevidenţiat în afara ţării? Care credeţi că sunt cei maireprezentativi pentru România? 4. Care sunt cei mai traduşiscriitori români? 5. Dincolo de Herta Muller, ce alţi scriitoriromâni au mai fost propuşi pentru Premiul Nobel? Ce alte premiiimportante au mai luat scriitorii români?
Pe filiera Ziarului de Duminică, s-au primit răspunsuri de la cinciscriitori dintre cei şapte cărora ZD le-a solicitat răspunsuri. Înordine alfabetică, aceştia sunt:

LindaMaria Baros
"Da, românul s-a născut poet"

1. Expresia stereotipică «românul s-a născut poet» este ocalchiere a sintagmei consacrate în întreaga lume «grecul s-anăscut poet» (ceea ce este şi normal: scrie poezie de câteva mii deani!). Nu ştiu dacă şi spaniolul/italianul/englezul s-a născutpoet... Noi, da.
În orice caz, liniile de forţă ale creaţiei poetice sugereazăfaptul că generalizările de acest tip sunt rareori fertile.Talentul este sau nu inerent individului, niciodatăcolectivităţii.

2. Da, românii sunt mai talentaţi. Acum câţiva ani, cinevaspunea că Ilie Năstase a fost talentat. Nadia, Hagi au fosttalentaţi. Toată omenirea ştie asta. Deci noi toţi suntemtalentaţi. La fel şi în poezie.

3. Da, abia acum - de vreme ce întrebarea a depăşit sferaîngustă a poeziei - putem spune că scriitorii români s-au «evidenţiat » în afara ţării. Cei mai reprezentativi sunt cei careau trăit în străinătate: Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu,Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Ilarie Voronca, Panait Istratietc. şi, mai aproape de noi, Herta Müler, Norman Manea. Îi cunoaştetoată lumea. La noi nu se studiază.

4. Cum vorbeam despre poeţi, să începem cu prozatorii. Cel maitradus autor este Zaharia Stancu, ca preşedinte al UniuniiScriitorilor din România ce era (zic bine 42 de ţări?). Urmează, cupoezie, Marin Sorescu. Pe locul trei: Mihai Eminescu. Apoi: AnaBlandiana şi, la o oarece distanţă, proză din nou, Norman Manea şiMircea Cărtărescu. Poezia?... Nichita Stănescu a fost tradus înFranţa, de exemplu, după douăzeci de ani de la moarte. Tot eu i-amtradus în franceză pe Ioan Es. Pop - cartea tocmai i-a apărut, şipe Angela Marinescu - volumul ei este în curs de apariţie. Anulviitor, sper să apară poeţii tineri de la noi şi apoi diferiteantologii individuale sau colective. Aţi auzit de ceva volume depoezie traduse în engleză, germană, spaniolă? Sunt atât derare…

5. Herta Müller este o mare scriitoare. Până la Nobel, ca să fiicunoscut, trebuie să fii premiat. Contează însă, în primul rând,premiile din afara ţării. În domeniul prozei, n-au fost niciodatăpremii mari, cu excepţia lui Norman Manea, Premiul Médicis (Franţa,2006) şi a unui Goncourt 1960, care, până la urmă, nu a mai fostdecernat - Vintilă Horia, Dumnezeu s-a născut în exil. (Nota bene:cei trei scriitori de mai sus trăiau în străinătate la momentulpremierii.) În rest, tăcere. La poezie, unul dintre premiile mari -care conta măcar în zona balcanică - a fost obţinut acum aproape 30de ani de Nichita în cadrul Festivalului Internaţional de laStruga. Cum spuneam însă, cine i-a tradus în franceză, engleză,spaniolă etc. pe poeţii din generaţiile '70, '80, '90 sau 2000?...Cine i-a făcut cunoscuţi în lumea largă? Aproape nimeni. Aşadar,românul s-a născut poet.


Alex Goldiş
"Nobelul nu e o garanţie absolută a valorii"

1-2. Aici nu pot să nu-mi amintesc că un cronicar străin alfilmului "Moartea domnului Lăzărescu" cataloga opera lui CristiPuiu drept poetică, suprarealistă, neştiind că întâmplările deacolo copiau date concrete din realitatea românească. Nu cred,aşadar, atât că românul e poet, cât că mediul, societatearomânească în sine poate deveni, prin absurdul cotidian, cât sepoate de poetică (a se citi: "exploatabilă artistic"). Şi asta nu-io glumă, ci o şansă pe care, cel puţin în ultima vreme, filmologiiau valorizat-o mai inteligent decât scriitorii.

3. E cam greu termenul de "reprezentativitate" aici, întrucât eltrimite la un aşa-zis caracter naţional. Or, literatura de calitatedepăşeşte de cele mai multe ori trăsăturile etnice sau locale. Dacăar fi să intru, totuşi, în jocul dvs., cei mai reprezentativiscriitori din ultimii 20 de ani sunt Radu Aldulescu şi PetruCimpoeşu: unul, pentru că reconstituie, cu cruzime, toată mizeriatranziţiei româneşti, celălalt, pentru că o tratează, invers, cumult umor şi fantezie. Sunt feţe diferite, fascinante, ale Românieide azi, surprinse excelent în romanele celor doi.

4. Dacă nu contabilizăm scriitori din exil precum Norman Maneasau Herta Müller, probabil că cei mai traduşi prozatori români(poezia nu prea are cotă nici la noi, nici aiurea) sunt MirceaCărtărescu, Gabriela Adameşteanu sau mai tinerii Dan Lungu şi FilipFlorian. Nu se poate stabili, însă, o reţetă a succesului, căcidacă Adameşteanu sau Lungu scriu o proză cu coloratură socială(temele Estului sunt frecvente în cărţile lor), Cărtărescu sauFlorian sunt nişte "esteţi" absoluţi.

5. De la Liviu Rebreanu sau Lucian Blaga, până la MirceaIvănescu sau Mircea Cărtărescu, toţi au fost consideraţi, pe bunădreptate, nobelizabili. Nu ştiu, însă, dacă Nobelul e o garanţieabsolută a valorii, de vreme ce criteriile social-politice leocultează adesea pe cele valorice. Dacă stăm să punem în balanţă pecei care n-au luat premiul Nobel (maeştri precum Proust, Joyce,Kafka, V. Woolf, L-F. Céline, Musil, Borges sau Cortazar) cu ceicare l-au luat, vom descoperi că importanta distincţie nugarantează deloc intrarea în canonul literaturii. Ba, răuvoitoriiar zică că dimpotrivă.

AntonioPatraş
"Expresia inadaptării noastre la ritmul istoriei..."

1, 2, 3, 4, 5. Odinioară motiv de mândrie naţională,predispoziţia înnăscută pentru poezie pare să fi devenit, în timp,expresia inadaptării noastre la ritmul trepidant al istoriei şi laspiritul mercantil al capitalismului. Dar pentru toate neajunsurileiscate de imensul decalaj faţă de lumea civilizată nu poezia,săraca, e de vină, cum strigă pe toate drumurile acei pamfletari culimbă spurcată şi minte puţină, care înjură mereu Mioriţa. Şifiindcă veni vorba: oare răul românesc nu-i de găsit în chiardevalorizarea memorabilelor cuvinte prin care Alecsandri voia săsemnaleze Occidentului valoarea poeziei noastre populare şi aspiritualităţii autohtone? Să fie poezia unicul inconvenient alfaptului de a te fi născut român? Greu de crezut asemenea,reconfortantă, ipoteză.

AlexŞtefănescu
"În România încă există un cult pentru poezie"

1. Au câteva dintre componentele talentului: dorinţa de acomunica, imaginaţie, nevoia de a sărbători-consacra ceea ce li seîntâmplă. Le lipseşte însă anvergura (nu s-a scris, ce exemplu, ocarte zguduitoare despre tragica experienţă a comunismului). Şi mairău este însă faptul că în momentul de faţă s-a ajuns la odegradare fără precedent a limbii române folosite în viaţa defiecare zi, în mass-media şi chiar în literatură. Nu se pot creaopere literare valoroase dintr-un material lingvistic precar.
2. Nu sunt. Dar au avut o poezie folclorică mai bogată decât aaltor popoare şi, fapt surprinzător, în prezent, când poezia nu maicontează aproape nicăieri în lume, în România există încă un cultpentru poezie.
3. Cei care au şi trăit în afara ţării: Eugen Ionescu, MirceaEliade, Emil Cioran, Matei Vişniec, Petru Popescu. Reprezentativ,mai valoros decât toţi scriitorii români, din toate timpurile, laun loc este Mihai Eminescu. Pe o carte de vizită a literaturiiromâne i-aş mai trece pe Lucian Blaga, G. Călinescu, PetruDumitriu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu.
4. I.L.Caragiale, Mircea Eliade (care şi-a scris textele literare,cum se ştie, în română), Marin Sorescu, Ana Blandiana.
5. Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu (îi menţionez doarpe cei care au avut şanse reale). În ceea ce priveşte alte premii,rememorez doar cazul lui Vintilă Horia, care rezumă destinulscriitorilor români. În 1960, romanul său Dieu est né en exil(Dumnezeu s-a născut în exil), scris în franceză, a obţinut, încompetiţie cu trei sute de alte romane, faimosul Premiu Goncourt.Dar ceea ce putea fi, pentru scriitorul român, un triumf s-atransformat într-un dezastru. Ţara sa de origine l-a renegat şi, înloc să-i sărbătorească succesul, i l-a compromis. Un dosarconfecţionat de Securitate şi adus la Paris de Mihail Ralea adeclanşat o furibundă campanie de presă împotriva proaspătuluilaureat al Premiului Goncourt, acuzat (în mod nejustificat) defascism, nazism, legionarism şi antisemitism. Premiul n-a mai pututfi anulat, dar nu i s-a mai decernat, scriitorul însuşi declarândcă, fiind cu desăvârşire nevinovat, renunţă totuşi la premiu, "dindragoste pentru Franţa şi din respect pentru AcademiaGoncourt".

MateiVişniec
"Dictatura a creat poeţi"

1. Au, fără nici o îndoială. Perioada comunistă a fost una încare s-a scris multă poezie, pentru că metafora era o formă derezistenţă. Dictatura a creat deci poeţi.
2. Nu, nu cred că sunt mai talentati, dar cred că sunt la fel detalentaţi ca alte popoare care şi-au creat o literatură scrisădestul de târziu şi care au avut nevoie de apariţia unui mare poetpentru a-şi fixa limba literară.
3. În primul rând scriitorii romani care au trecut la o altă limbă,deci care au devenit francofoni, precum Panait Istrati, Cioran sauIonescu. Virgil Gheorghiu, care nu este prea admirat în România,continuă să fie reeditat în Franţa. Mircea Eliade, cu proza sascrisă în româneşte, este şi el prezent în librării. Greu de spusînsă dacă vreunul dintre aceşti scriitori "reprezintă" România aşacum Kundera "reprezintă" Cehia sau Kadare "reprezintă"Albania.
4. Cărţile lui Norman Manea sunt foarte bine difuzate în Franţa.Când găseşti, de exemplu, "Întoarcerea huliganului" în francezăîntr-un aeroport parizian sau într-o mare gară, atunci înseamnă case întâmplă ceva în jurul acestui autor, că maşina editorială şimediatică s-a pus în mişcare în favoarea sa. În marile librăriipariziene (gen FNAC), la secţia "Pays de l'Est", pot fi găsiteunele dintre romanele lui Mircea Cărtărescu, Dan Lungu sau GabrielaAdameşteanu. Dar şi Camil Petrescu sau Dumitru Tepeneag. VirgilTănase este foarte vizibil în ultimul timp, dar el scrie înfranceză.
5. Am întâlnit, de mai multe ori, în presa literară franceză,aluzii la faptul ca Norman Manea ar merita Premiul Nobel şi, la unmoment dat, chiar si una care era legată de Mircea Cărtărescu.Aceste fraze nu sunt "inocente", ele se scriu pentru că în spateexistă un lobby... În Franţa există cam 1.500 de premii literare,dintre care doar 20 sunt cu adevărat importante. A spune deci că ailuat un premiu nu înseamnă mare lucru, când până si Căile FerateFranceze oferă o distincţie literară.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8079
Diferență: 0,1145
Ieri: 4.8024
Azi: 4.4355
Diferență: -0,0901
Ieri: 4.4395
Azi: 5.7552
Diferență: 0,4731
Ieri: 5.7281
Azi: 4.5355
Diferență: 0,2165
Ieri: 4.5257