Ziarul de Duminică

Romani la expozitiile universale

Romani la expozitiile universale

"Am vazut foarte frumoase si interesante exponate la noi", spune presedintele francez Emile Loubet, "dar nu ma asteptam sa le vad si la voi." Si, mangaind in palma grau de la Tibanestii lui P.P. Carp, cel mai bogat in gluten din expozitie, exclama: "C'est superbe". Romania demonstra nu numai ca era in Europa, ci si ca merita sa fie.

04.04.2008, 21:01 383

Obiceiul organizarii expozitiilor universale a fost initiat in Europa in spatiul germanic. La 1844, in Berlin, se inaugureaza o expozitie unde vin toate statele germane. O si mai larga participare o aduce expozitia de la Londra, din mai 1851, la care sunt prezenti 1.700 de expozanti din Anglia, Franta, Austria, Belgia si SUA.

In 1855 si din nou in 1867, Franta preia initiativa organizarii marilor expozitii universale, continuata in 1878,1889, 1900... Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, expozitii se vor mai face la Sydney in 1879 si Melbourne in 1880, la Amsterdam in 1883 si Anvers in 1885, la Moscova in 1891, Chicago in 1893 si Bruxelles in 1897.
Dar expozitiile pariziene raman cele de referinta. Parisul era atunci capitala Europei. Acolo se duc si romanii la primele lor iesiri in lumea mare, cu brandurile de la Gurile Dunarii si sub pavilion national. In 1867, Romania participa la opt dintre cele zece sectii. Comisar general era Alexandru Odobescu. Se expun produse agricole si industriale, vechi manuscrise, icoane, macheta Bisericii Episcopale de la Curtea de Arges, Tezaurul de la Pietroasa, tesaturi populare. 3 medalii de aur, 9 de argint, 35 de bronz, 38 de mentiuni onoreaza prima prezenta a produselor romanesti sub pavilion propriu intr-o expozitie europeana. Intre cei medaliati si I.C. Bratianu, pentru vinul si roadele pamantului de la Florica, de care proprietarul era foarte mandru. In 1889, Romania participa cu 731 de exponenti si primeste 2 mari premii, 24 de medalii de aur, 65 de argint, 121 de bronz si 24 de medalii onorifice. Presedintele comitetului organizator e George Bibescu, in acelasi timp si comisar general al expozitiei. 14 reprezentanti ai Romaniei sunt in juriu. Pentru prima data cu un prilej atat de important, se remarca bucataria romaneasca, apreciata mult de presedintele Frantei Saadi Carnot, de sahul Iranului, de printul mostenitor al Coroanei britanice, Eduard al VII-lea, de viitoarea regina a Norvegiei, vizitatori ai restaurantului romanesc prezent la expozitie. Localul e condus de cunoscutul Iordache Ionescu, imortalizat de Caragiale pentru programele de la restaurantul sau de pe Covaci, din Bucuresti. La restaurantul nostru de la Paris, vizitatorii asculta muzica atat de expresiva a orchestrei lui Ionica Barbu, invitat si de presedintele Carnot pentru a sustine programul muzical la o receptie oficiala. Nu mai putin remarcata este muzica orchestrei de lautari a lui Anghelus Muscalagiu din Bucuresti.
Si mai bine pregatita este participarea Romaniei la expozitia pariziana din 1900. Pavilionul Romaniei e construit de arhitectul francez Camille Formige, care se documenteaza in Romania si preia elemente stilistice de la Curtea de Arges, de la Trei Ierarhi din Iasi, de la Horezu si de la Biserica Stavropoleos din Bucuresti. Constructia, originala si de o mare suplete, atrage si incanta. Pe langa pavilionul principal, regal, mai sunt construite un restaurant, un pavilion al tutunului si altul al petrolului. Penultimul e ridicat de Petre Antonescu, iar ultimul de Victor Daix. 1.086 de recompense, dintre care 45 de mari premii si 224 de medalii de aur, incununeaza o prezenta romaneasca remarcabila la cea mai prestigioasa expozitie europeana de pana la primul razboi mondial. Cei doi comisari generali succesivi ai expozitiei, G. Bibescu si D. Olanescu, se intrec pe ei insisi.


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO