Horia Mihail concertează în Germania în faţa tuturor consulilor străini acreditaţi la Munchen
Horia Mihail (foto 1) va concerta în data de 13 ianuarie la Munchen, în prezenta primului ministru al landului Bavaria, Horst Seehofer şi a peste 150 de consuli acreditaţi în Germania, în Kuppelsaal al Parlamentul Bavariei, interpretând lucrări de Serghei Rachmaninov şi Franz Liszt. Invitaţia este urmarea succesului repurtat recent cu ocazia recitalului organizat de Consulatul României la Munchen la Senatsaal al Parlamentului Bavariei.
Horia Mihail este solist concertist al Formaţiilor Muzicale Radio, calitate în care a susţinut în ultimii ani mai multe concerte la Sala Radio (alături de Orchestra Naţională Radio şi dirijorii Jin Wang, Christian Badea, Gerd Schaller, Tiberiu Soare), dar şi în turnee în ţară sau străinătate (la Roma în decembrie 2009, ori la Expoziţia Mondială de la Shanghai în iulie 2010), De un remarcabil succes la public s-au bucurat recitalurile solo din cadrul Anului Chopin de la Bucureşti şi Viena sau cele din cadrul Anului Liszt.
În aprilie 2011, artistul a susţinut un turneu naţional de recitaluri solo cu un program integral Franz Liszt intitulat "Pianul călător - Pe urmele lui Franz Liszt", care a stat la baza unui CD solo apărut la Editura Casa Radio, proiect pe care artistul îl va continua în anii următori.
De-a lungul anului 2011, Horia Mihail a participat la Varna Summer International Music Festival, Bucharest Music Film Festival, Zilele Enescu de la Berlin şi la Festivalul Internaţional "George Enescu". Proiectul "Duelul viorilor - Stradivarius versus Guarneri" l-a adus alături de violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru pe scenele din 6 oraşe din ţară în luna septembrie. Dacă proiectul Pianul călător l-a dus pe pianistul Horia Mihail până la Paris, în a doua parte a anului 2011 Horia Mihail a continuat să susţină recitaluri peste hotare, la Viena, Berlin, Praga şi Munchen.
La finalul anului trecut, Horia Mihail a cântat la Sala Radio alături de Orchestra Naţională Radio, dirijor Tomasz Bugaj, o lucrare în primă audiţie românească - W. Lutosławski: Variaţiuni pe o temă de Paganini, pentru pian şi orchestră, în cadrul unui concert în onoarea preşedinţiei poloneze a Consiliului Uniunii Europene. Ultimul său proiect de anvergură pe 2011 l-a adus alături de celebrele cântăreţe de origine română Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu şi Leontina Văduva, pe scenele din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara în cadrul unui turneu naţional de succes desfăşurat între 17 şi 23 decembrie.
De-a lungul carierei sale Horia Mihail a susţinut peste două mii de concerte, recitaluri solo şi de muzică de cameră pe patru continente, colaborând cu artişti români şi străini cunoscuţi precum Roman Totenberg, Andres Diaz, Nathaniel Rosen, John Williams, Christian Badea şi a putut fi ascultat la diverse posturi de radio şi de televiziune din România, Belgia, Anglia, Danemarca, Ungaria, Italia, Statele Unite.
Cea mai bună carte a anului 2011 în SUA, potrivit Publishers Weekly
...Este Intriga matrimonială, primul roman al lui Jeffrey Eugenides (foto 2) de după bestsellerul internaţional Middlesex, lansat în Romania de către editura Polirom, la numai o lună de la apariţia peste Ocean. Noul roman al lui Eugenides a fost primit cu entuziasm atât de critici, cât şi de nume importante ale scenei literare de peste Ocean, precum Jonathan Franzen: "Intriga matrimoniala este cartea anului 2011: neaşteptată, captivantă şi magnific construită!" (The New York Times Book Review)/ "Un roman uluitor, erudit, empatic şi profund, despre relaţiile dintre îndrăgostiţi..." (Kirkus Reviews)/ "Jeffrey Eugenides este un mare talent şi un autor altruist: e generos cu cititorii lui, căci le spune poveşti ce-i cuceresc fără greş, dar şi cu personajele sale, care ajung la ananghie, se zbat, suferă şi se căiesc aşa cum o fac toţi cei pe care îi iubim cu adevărat, dobândind iertarea noastră." (Jonathan Franzen).
Intriga matrimonială (2011, traducere de Dana Craciun) ne plasează în America la începutul anilor '80. Ţara este în recesiune, ca şi viata de colegiu. Însă cafenelele sunt pline de copii învăţaţi care citesc Derrida şi ascultă Talking Heads. Printre ei se află Madeleine Hanna, proaspătă absolventă la engleză, şi admiratorul ei, Mitchell Grammaticus, care alege să renunţe la studiile teologice, ca să cutreiere lumea. Interesele lui Madeleine se îndreaptă în aceeaşi măsură spre postmoderniştii în vogă şi spre extraordinarul Leonard Bankhead, pe care îl întâlneşte la un curs de semiotică şi ale cărui crize depresive îi pun în pericol şansele de a fi ales vreodată ca soţ. Vechiul triunghi amoros revine în limbajul noii generaţii.
Primul roman al lui Jeffrey Eugenides (n. 1960), Sinuciderea fecioarelor, tradus la Polirom în 2005, s-a bucurat de un succes răsunător, fiind şi ecranizat la Hollywood, de regizoarea Sofia Coppola, cu Kirsten Dunst, Kathleen Turner, Josh Hartnett şi James Woods in rolurile principale. Romanul Middlesex (Polirom, 2005) i-a adus elogiile criticii, care l-a comparat cu monştrii sacri ai literaturii americane, Saul Bellow şi Philip Roth, şi a fost distins cu Premiul Pulitzer.
Anti-memorialul de la Jilava
Starea de excepţie I (Artist: Alexandru Potecă, Coordonator proiect: Adina Arvanitopol) este prima intervenţie artistică de tip instalaţie site-specific, din cadrul proiectului cu acelaşi nume, ce urmează să se desfăşoare în vara anului 2012 la Fort 13 Jilava (expoziţia poate fi vizitată până la 1 martie 2012, Accesul vizitatorilor se va face pe baza documentului de identitate. Telefoanele, aparatura foto, audio, video, suporturile electronice de stocare a informaţiei vor fi predate la intrarea în incinta penitenciarului, urmând a fi recuperate la ieşire). Nu este doar o expoziţie artistică, ci şi un demers civic ce vizează debutul unei gândiri critice asupra Fortului 13 ca loc al memoriei colective.
Alexandru Potecă construieşte un anti-memorial, pretext pentru a reflecta asupra limitelor muzeificării trecutului marcat de situaţiile extreme ale stării de excepţie. Cele două ansambluri de obiecte ale universului intim uman, plasate în Camerele Negre ale Fortului, sunt reduse la un numitor comun expresiv, pierzându-şi valoarea de întrebuinţare şi încărcătura individuală. Astfel obiectele devin autonome şi inaccesibile. Neavând valoare documentară - nu au aparţinut celor care au trecut pe aici - ansamblul nu poate fi redus la memoria obiectelor ca martori ai trecutului. Se creează distanţa necesară, de unde începe efortul personal al înţelegerii. Ceea ce contează se află dincolo de acestă scenografie îngheţată a obiectelor, văzută ca materializare a memoriei-distanţă. Condiţia noastră de spectatori devine un privilegiu, iar impactul cu autenticitatea locului reprezintă şansa unei evaluări pe cont propriu a situaţiei. Suntem liberi să gândim şi să înţelegem dincolo de zonele de comunicare oficiale, în chiar mediul natural al abuzului săvârşit de stările de excepţie.
Sintagma stare de excepţie este preluată din literatura juridică şi se referă la situaţiile istorice în care modul de guvernare depăşeste pragurile dintre juridic şi politic, democraţie şi absolutism în favoarea politicului şi absolutismului. Succesiunea de stări de excepţie din ultimul secol de abuzuri dictatoriale, imposibil de scos în evidenţă unidirecţional, fără a falsifica istoria Fortului 13, precum şi păstrarea aproape intactă a condiţiilor iniţiale de detenţie sunt cadrul perfect pentru a medita asupra modului în care faptele trecutului au corespondent şi în practicile prezentului. Cultul memoriei doar de dragul memoriei nu ne spune nimic despre rolul pe care ea ar trebui să-l joace în prezent. Istoriile oficiale şi bazele de date direcţionează receptarea, memoria fiind ameninţată atât de ştergerea informaţiilor, cât şi de abundenţa lor. Selectarea şi organizarea faptelor trecutului sunt dictate de raţiuni politice.
Situaţia juridico-administrativă a Fortului 13 Jilava şi inexistenţa unei căi de acces separată de cea a penitenciarului activ nu permit vizitarea acestuia fără aprobare. Derularea unor evenimente este soluţia momentană ca acest loc să fie deschis publicului. Fără a beneficia de fonduri special alocate, Penitenciarul Bucureşti Jilava s-a străduit să întreţină Fortul 13, aflat într-o stare avansată de deteriorare. Sarcina întreţinerii, curăţenie şi re-paraţii, revine deţinuţilor, cei care au şi ajutat la realizarea acestei intervenţii artistice in situ. Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cea a Penitenciarului Bucureşti Jilava sprijină iniţiativele culturale ce vizează deschiderea Fortului 13 publicului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
