• Leu / EUR4.7326
  • Leu / GBP5.2538
  • Leu / USD4.2139
Ziarul de Duminică

Romii României (II)/ de Alex Dima

Autor: Alex Dima

20 mar 2014 105

Acum 20 de ani, la Hădăreni au murit oameni într-un conflict interetnic. Din păcate, din incompetenţă, nici astăzi autorităţile noastre nu au fost în stare să calmeze în totalitate spiritele de acolo. Şi tot din incompetenţă aceleaşi autorităţi au cheltuit milioane de euro pentru construirea unui sat fantomă. În Bacău.

În Ponorâta se lasă noaptea. E toamnă, e frig. Armando are doar 3 ani. Cu inconstienţă părinţii îl ţin în pielea goală şi pun pe foc orice le cade la îndemână.

La cină nu au avut nimic. Doar câteva bucăţi de pâine şi mere pădureţe.

Mâine începe grădiniţa. Iar Armando ar trebui să fie acolo.

Şi în casa de lângă lumea se pregăteşte de culcare. Au un opaiţ din unsoare.

Printr-o gaură din peretele colibei vin câinii la oale.

„Păi nu puteţi să puneţi nişte pământ acolo să astupaţi gaura?”

„De unde?”

„Cum de unde? Pământ din pământ.”

„Nu pot să te bagi, domnul... Suntem desculţi şi amărâţi vai de capul nostru.”

„Măi, dar să iei nişte pămant de peste drum de aici nu poţi? Să aduci să astupi gaura aia.”

„ S-ar putea, cum să nu.”

„Aşa, dar...”

„Da nu este apă.”

„Aduceţi de la şcoală.”

„ Aducem de la şcoală...

„Un bidon de apă şi o găleată de pământ şi astupi gaura aia.”

„Dar nu am cal, nu am nimic...”

„Îţi trebuie cal să aduci o găleată de pământ?”...

„Înţeleg domnu... dar nu avem posibilitate...”

Singura avere a familiei e un cocoş.

Şi ei se culcă pe burta goală. Copiii plâng de foame până adorm. Aici e o lume a contrastelor în care lucrurile sunt întoarse pe dos, anapoda, o lume egoistă, învăţată să supravieţuiască. În timp ce aici copiii plâng de foame, două case mai sus un vecin jupoaie o oaie.

O duce în casă şi o aşează ca pe un mare trofeu pe faţa de masă, în faţa televizorului. Această familie a fost plecată în Franţa şi mai are încă din banii primiţi de la străini pentru a se întoarce acasă. Toţi au venit pe acest deal acum câţiva ani. Au locuit jos în sat. La începutul anilor ‘90, un rom a violat şi a omorât o româncă. Românii s-au revoltat şi le-au dat foc la case. Au trăit prin păduri câţiva ani de zile până s-au stabilit în cele din urmă pe acest deal, departe de sat. Nu au acte pe teren, nu au acte pe colibele ridicate. Nu au nimic.

În aceeaşi analiză a comisie prezidenţiale se atrage atenţia asupra riscului violenţelor interetnice. La începutul anilor 90, 13 oameni au murit şi 300 de case au fost incendiate în conflictele dintre romi şi neromi în toată ţara. De departe cel mai cunoscut a fost cel de la Hădăreni.

În 20 septembrie 1993, 3 romi aici în satul Hădăreni au ucis un român. Românii i-au alergat pe romi până s-au ascuns într-o casă. Au dat foc la casa. Unul dintre romi a murit în incendiu. Alţi doi au încercat să iasă şi românii i-au linşat pe uliţă.

Rotas Eleonora este liderul grupului de initiativă romă din Hădăreni. În ‘93, 18 case au fost incendiate. În 2003, romii au câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului daune în valoare de 500 de mii de euro de la statul român şi promisiunea că li se vor reface casele. În total guvernul Tăriceanu a alocat 1,5 milioane de dolari pentru proiectul Hădăreni.

Şase case au fost reabilitate în 2007, de ochii lumii. Lucrările au fost prost făcute, dar s-au ridicat la 10 mii de dolari pentru fiecare casă. Banii au intrat în buzunarele celor care s-au ocupat de reconstrucţie. L-am căutat pe cel care a răspuns de acest proiect. Spune că, în 2005-2006, s-au cheltuit în jur de 1,7 miliarde pentru reabilitarea caselor, 1,6 pentru reabilitarea drumurilor...10 case au fost reabilitate. Cam 170 de milioane pe casă. Nu a mai vrut să apară în faţa camerei de filmat.

Statul român s-a angajat în fata Curţii Europene să facă mai multe lucruri la Hădăreni: o fabrică în care să angajeze oameni, o grădiniţă care să funcţioneze şi pe timpul verii şi multe altele.

Programul Hădăreni a fost evaluat în toamna anului trecut de o echipă venită de la Bucureşti. Concluzia raportului a fost că în mare parte programul este un eşec. Din 33 de măsuri stabilite în 2006, doar patru au fost îndeplinite în totalitate în timp ce 17 măsuri nu au fost îndeplinite deloc. Erau măsuri care ar fi trebuit să îi facă pe romii din Hădăreni să se înţeleagă mai bine cu românii.

Nimeni nu ştie acum clar câţi bani s-au cheltuit aiurea aici fără niciun rezultat. Daniel Vasile conduce Agenţia Naţională pentru Romi, instituţie prin care au venit banii de la guvern. Admite că banii nu se regăsesc. Dar nimeni nu a fost tras la răspundere. Şi acum, după 20 de ani, conflictul dintre români şi romi mocneşte la Hădăreni.

Vasile Budean este unul dintre românii care au incediat casele din Hădăreni. „Credeţi că e posibil să se mai întample răsmeriţe din astea?” – l-am întrebat. „Cum să nu. Şi va fi. Veţi vedea. Sută la sută. Vă garantez eu, dacă mere treaba aşa, sută la sută. Absolut nimeni nu le face nimic. Nici lor şi poate nici nouă.”

 

La Ponorâta e noapte. Mâine e prima zi pentru Janina la grădiniţă. Maică-sa o duce murdară. „Am văzut acolo pompa cu apă. De ce nu o speli?” – o întreb.  „Ce să speli, că nu am bani să cumpăr haine la copii.”  „N-ai bani să cumperi hane.. dar de ce nu pui nişte apă în oala asta. O încălzeşti şi speli rochia aia de pe ea.” „O las în pelea goală?” „O laşi o oră în pat...” „Haha... aşa-i.”

Copiii lor sunt curioşi, vor să înveţe şi poate într-o bună zi vor avea şansa să iasă din această lume. Lucian munceşte cu ziua pe unde apucă, iar Claudia merge în fiecare dimineaţă la Târgu Lăpuş, 15 km pe jos, să cerşească. E târziu în noapte. Satul se culcă. Mâine este prima zi de grădiniţă.

În timp ce aici oamenii dorm îngrămădiţi în bordeie şi corturi, la Rotunda, în judeţul Bacău, 205 case construite de guvern pentru romi stau părăsite. Toate.

Ca într-un film ăn care s-a întâmplat ceva cu oamenii...

Am ajuns aici cu primarul locului, Valerică Mihalcea. În 2005, casele romilor din comună au fost luate de ape. Iar statul le-a construit pe un varf de deal case la cheie. Primarul din Gura Văii, Valerică Mihalcea, explică: „Câte o cameră mai mare ca o sufragerie, o cameră mai micuţă şi un hol, 40 de metri în total. Şi 300 de metri curtea. Au smuls tot ce au găsit aici... aici erau prize... absolut tot au smuls. Şi geamurile, şi uşile.”

Romii au stat aici o iarnă după care au luat ce-au apucat şi-au plecat.

Din satul în care locuiesc acum romii se uită la dealul pe care guvernul ar fi vrut să-i mute şi îl numesc „trenuleţul”, pentru ca aşa se văd casele înşirate una după alta. Spun că din start au anunţat că ei nu vor locui acolo.

În timp ce ei se mutau aici, guvernul Tăriceanu le clădea case pe dealul Rotunda.

Au plecat la Rădeana... Sunt 1.500 de oameni. Nu munceşte niciunul. Toţi au ajutoare sociale.

50 de mii de lei ajung şi aici în fiecare lună, ajutor de la stat. În noul sat sunt câteva sute de copii. Puţini îşi văd însă de şcoală.

„Toată cheltuiala pentru cele 205 case – spune primarul Valerică Mihalcea – s-a ridicat la 5,7 milioane de lei. La timpul de atunci. 1,2 milioane de euro. Drumul e separat, la 24 miliarde...dacă luăm în considerare şi electrictatea... alte 13 miliarde...”

În total 2,5 milioane de euro s-au investit pe acest deal. Degeaba. Casele zac acum părăsite, fără nicio utilitate. Casele astea rămân emblematice pentru felul în care văd cei din guvern situaţia romilor. Şi o rezolvare.

Încă din 2001 a fost înfiinţată Agenţia Naţională pentru Romi. O instituţie care toacă în fiecare an milioane de lei pe bunuri, servicii şi personal. În documentul comisie prezidenţiale se vorbeşte despre ineficienţa acestei instituţii şi despre faptul că ani la rând nu a existat o şedinţă de guvern în care să se dezbată problematica romilor. Director ANR este Daniel Vasile. Îl întreb în câte şedinţe de guvern a fost invitat de când e în funcţie? „N-am fost invitat în nicio şedinţă de guvern.” Atunci despre ce vorbim?

Daniel Vasile susţine că există studii făcute Banca Mondială în care s-a calculat cât pierde statul român pentru că romii nu muncesc: între 800 de milioane de euro şi un miliard. Şi cu toate astea, o rezolvare nu există. Şeful Agenţiei vorbeşte despre strategii care nu se aplică însă. „Avem o strategie. Un document asumat de guvernul României. Strategia privind incluziunea cetăţenilor romi. În baza acestei strategii se implementează programe, măsuri, există un mecanism de monitorizare-evaluare.”

Despre aceleaşi strategii vorbeşte şi Damian Drăghici, senator şi consilierul premierului pe probleme de romi.

Damian Drăghici, Mădălin Voicu şi Nicolae Păun sunt reprezentanţii romilor în Parlament. Partida Romilor, condusă de Păun primeşte în fiecare an 3 milioane de euro de la guvern. „Banii sunt daţi prin secretariatul general al guvernului. Nu stabilim noi. Dacă mie mi-ar spune acum ai 3 milioane de euro bani pe care trebuie să îi bagi in case, să tragi apă... Nu sunt pentru treburi din astea. Sunt pentru diverse activităţi culturale.” 3 milioane de euro? „Aproximativ 3 milioane de euro. Noi trebuie să plătim sediile, cheltuielile de regie, diverse activităţi culturale, de educaţie civică... de diverse nivele.”

Încă de la începutul anilor 2000, guvernul are o strategie pentru romi, pe zeci de pagini, în care se arată măsurile necesare pentru educarea şi integrarea lor în societate şi pe piaţa muncii.

„E o tâmpenie, e o chestie de imagine – declară sociologul Gelu Duminică. Ne-o cere Europa. Dacă spun că în 2001 când s-a făcut prima strategie, România a fost plătită, repet, plătită de Comisia Europeană să o aibă, mă crezi? A fost programul Phare şi România a primit 2 milioane de la comisie.” Gelu Duminică a lucrat la realizarea acestei strategii. „A doua zi Năstase se întâlnea cu nu ştiu ce sculă de la Comisia Europenă şi trebuia să arate strategia – îşi aminteşte sociologul. Şi a ieşit strategia. Într-o noapte, trei oameni, dacă vrei îţi dau numele lor, au făcut strategia. Trei oameni. Bineînţeles că nu s-a implemntat nimic în 10 ani, bineînţeles că nu s-a făcut nicio evaluare.”

 

Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 2 martie 2014

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7326
Diferență: 0,0127
Ieri: 4.7345
Azi: 4.2139
Diferență: 0,4505
Ieri: 4.2201
Azi: 5.2538
Diferență: -0,3036
Ieri: 5.2361
Azi: 4.2744
Diferență: 0,0984
Ieri: 4.2663