• Leu / EUR4.7340
  • Leu / GBP5.2448
  • Leu / USD4.2129
Ziarul de Duminică

Rostul criticii în 2010/ de Lidia Vianu

Rostul criticii în 2010/ de Lidia Vianu
11 nov 2010 153

Critica literară se luptă de multă vreme, fără succes, pentrustatutul de activitate creatoare. Matthew Arnold i-l nega însecolul al XIX-lea, T.S. Eliot în secolul XX. Universitatea dinBucureşti, împreună cu British Council şi Institutul Cultural Românm-au împuternicit să întemeiez Editura Online pentru LiteraturăContemporană, Contemporary Literature Press, http://editura.mttlc.ro/. Am ales săpublic aici volumul lui C. George Sandulescu The JoyceanMonologue* tocmai pentru că acesta pledează în favoareastatutului de creator al criticului literar.

Când s-a afirmat Modernismul - în 1922, cu Ulysses deJames Joyce şi The Waste Land de T.S. Eliot - el s-a bazatpe o idee centrală, şi anume că Tradiţia Basmului şi-a pierdutcapitalul estetic. În 1937, Nabokov îi reamintea lui Joyce - într-oconversaţie reluată de Richard Ellmann în 1959 şi pe care G.Sandulescu o citează chiar pe prima pagină a studiului său - căşi-a construit Ulise pe mitul homeric, la care Joycereplica: "Un capriciu." Când Nabokov îi aminteşte că elînsuşi l-a încurajat în 1930 pe Stuart Gilbert în această direcţie,Joyce clasează subiectul spunând: "Mare greşeală. O reclamăpentru roman, pe care o regret amarnic." Aceeaşi este şiatitudinea lui Eliot în ce priveşte Notele la The WasteLand: în articolul "Critica criticului", pe care îlscrie în 1961, el neagă importanţa surselor literare ale poemuluiîn înţelegerea textului şi îşi cere scuze că şi-a trimis cititorii"după cai verzi pe pereţi". Doar că Eliot recunoaşte acestlucru la patruzeci de ani de la publicare, pe când Joyce la numaicincisprezece...

Ceea ce au făcut Joyce şi Eliot prin scrisul lor în anul 1922 afost să destabilizeze tradiţia estetică a basmului, care se baza peaventurile sentimentului (esenţiale pentru perpetuarea speciei) şipe ideea că orice text trebuie ordonat după principiul succesiuniicronologice. Nu au făcut-o cu unelte teoretice. Amândoi au respinso tradiţie care îi stânjenea, atacând naraţiunea în categoriile eifundamentale, în uneltele ei: cronologie, eroi, limbaj narativ.Joyce şi Eliot au observat că, în realitate, nu există un trecutcare să fie cu adevărat cauza prezentului şi că nici prezentul nuduce logic la un anume viitor. Pentru Modernişti, timpul fie era unveşnic prezent, fie devenea irelevant. Trecutul şi viitoruldeveneau "acum" la modul foarte liric. Pierderea acestordouă dogme narative - succesiunea cronologică şi naraţiuneasentimentului - expuneau povestirea în mod primejdios influenţelorlirismului, cu toate că atât Joyce, cât şi Eliot erau obsedaţi deacţiune, de intrigă. Pentru a o păstra, ei au recurs lamonologul interior, printre altele.

The Joycean Monologue este un ghid în înţelegerearomanului Ulise din acest punct de vedere. Volumuldemitizează textul lui Joyce. Sigur, tiparul homeric e un mod dea-l analiza. Eliot a fost primul care a făcut acest lucru înrecenzia lui. Cu toate acestea, la douăzeci de ani după moartea luiJoyce, el îşi reorientează atenţia către text. Aceasta e şidirecţia urmată de George Sandulescu. The Joycean Monologuese opune dogamtismului în critica joyceană. El conduce lectura spreo abordare fără idei preconcepute a textului joycean. Oricedogmatizare a textului literar pentru a servi demonstraţiei criticese face în defavoarea lecturii. Criticul este cel care trebuie săse adapteze operei discutate şi nu invers. G. Sandulescu scrieacest ghid critic pentru a reîmprospăta lectura lui Ulise şia o elibera de dogmele pe care critica le tot acumulează de aproapeun veac.

Scopul Editurii Online Contemporary LiteraturePress este să formeze la masteranzii programului pe care îlcoordonez (MTTLC - Traducera Textului Literar Contemporan) oatitudine critică. Am convingerea că educaţia pierde constant dinbagajul nostru de cunoştinţe. Părinţii mei ştiau greacă şi latină,de pildă - eu nu. Pierderea intelectuală e constantă. Pierdemlucrurile vechi, dobândim altele noi, cum sunt computerul, cum esteînsăşi această editură online. Compensăm pierderile cum putem, darnu în totalitate. Ceea ce m-a atras la The Joycean Monolgueeste felul cum contracarează criza educaţiei, oferind ca remediu oviziune nouă despre rostul criticii.

Studiul lui G. Sandulescu se sprijină pe o excelentă cunoaşterea criticii, lingvisticii, analizei discursului, filozofieilimbajului. El este în acelaşi timp un îndreptar în slujba gândiriiindependente pe marginea textului literar. Textul de faţă este lafel de provocator cum a fost Joyce atunci când a atacat TradiţiaBasmului. El este de asemenea şi o incursiune seducătoare,fascinantă, sfâşietor de umană şi mereu proaspătă a inteligenţei.Ne găsim în faţa unui text prin care criticul se scrie pe elînsuşi, rescriindu-l pe autor. G. Sandulescu ne convinge că rostulcriticii este să recreeze opera iar şi iar. Iată deci că - în 2010- criticul e pe cale de a dobândi statutul de creator...

*) C. George Sandulescu, The Joycean Monologue, volumpublicat online de EPLC/Contemporary Literature Press, http://editura.mttlc.ro/joyce.sandulescu.html

C. George Sandulescu este critic, profesor universitar,autor şi editor de volume critice tipărite în Anglia, Franţa,Italia, Monaco. In postura de director al Bibliotecii PrincessGrace din Monaco, a organizat conferinţe internaţionale importanteaxate pe opera autorilor William Butler Yeats, Oscar Wilde, SamuelBeckett, toate publicate în volume de congres.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7340
Diferență: 0,0423
Ieri: 4.7320
Azi: 4.2129
Diferență: 0,4267
Ieri: 4.1950
Azi: 5.2448
Diferență: -0,4744
Ieri: 5.2698
Azi: 4.2801
Diferență: 0,2318
Ieri: 4.2702