Ziarul de Duminică

Salvarea lumii este un sport extrem/ de Stelian Ţurlea

Galerie foto

Galerie foto

04.04.2014, 00:02 114

Rodica Grigore

Pretextele textului

Studii şi eseuri

Editura Casa Cărţii de Ştiinţă

Un volum de eseuri împărţit în trei secţiuni: „Lirism şi poezie”, „Forme ale prozei contemporane” şi „Teatral, teatralitate” care se ocupă, ca şi precedentele volume, de mari scriitori contemporani ai lumii. „Într-o vreme când mai toată lumea caută pretexte pentru a face (sau, poate chiar mai des, pentru a nu face) ceva – scrie autoarea –, iar dacă nu le găseşte, încearcă să le inventeze, a vorbi despre încă unul, al textului, ar putea părea unora inutil,  neconvingător sau de-a dreptul nepotrivit. Fără pretenţia de a fi găsit pretextele perfecte – cu îndoiala că ar exista aşa ceva –, îmi doresc ca această carte să-i determine pe cei care o vor citi să se gândească măcar uneori că până şi pretextele (ale textului, desigur!) sunt nimerite: pentru că ne fac să medităm la esenţa lumii şi a lucrurilor din jur şi ne ajută să descoperim, dincolo de prea abilele jocuri ale aparenţelor sau ale măştilor de orice fel, citind şi recitind marea literatură, cine suntem cu adevărat.” 

 

Cristian Tudor Popescu

Copiii fiarei

Editura Polirom

Ediţia a treia. „Exasperare, revoltă, delir? Cîte ceva din toate, dar sub semnul unei frici spasmodice de clişeu, de uniformizare, de confuzie împăcată cu «cimpanzeii carnivori» (alte vieţuitoare evocate de autor cu aceeaşi greaţă sufocantă fiind libarcile şi diverşi gîndaci umezi şi puturoşi). Nu e de mirare că autorul acestei cărţi e fascinat de pumnale şi poartă mereu cu el un «şiş cu buton». Ştie pe ce lume e, dar nu încetează să se mire de ea, ca un marţian străfulgerat de coşmarul vieţii de pe Terra... Paginile cele mai bune din Copiii fiarei, tulburi de viziuni şi proiecţii sumbre (admiraţia autorului pentru poezia Ilenei Mălăncioiu e mai mult decit estetică), din disperare se nasc. Nu ştiu dacă va rezolva sau nu în mod avantajos «problema genialităţii», însa Cristian Tudor Popescu îmi pare a fi unul dintre cei mai proeminenţi scriitori ai acestor ani.” (Mircea Iorgulescu)

 

Hanna Bota

Poeme hindice

Editura Limes

Născută în 1968, poetă, prozatoare, eseistă şi traducătoare, profesoară de istoria religiilor, doctor în antropologie culturală, Hanna Bota a publicat mult şi a îmbinat admirabil preocupările ştiinţifice cu literatura. Cel mai recent volum de versuri, cu mult livresc, pare să fie o călătorie iniţiatică. „am pus în pungi de plastic toată ştiinţa mea / atârnând ca o legătură de cărţi cumpărate de la librărie / şi-am abandonat-o lângă fluviul tău sfânt / sunt momente / crede-mă / sunt momente când îmi doresc să fiu doar carne şi sânge – fără de raţiune / şi fără puhoiul de gânduri / blaga al nostru a împletit nestrivitele corole cu goruni / nichita şi-a zburat ideile şi necuvintele / blandiana ploile / mi-ai spus să merg mai departe liberă / în acest anotimp m-am trezit faţă în faţă cu-o nouă poartă / ca o promisiune pentru calea ce-aş putea-o găsi / dincolo de ea / india / azi mă întreb voi umbla oare pe cărarea mea / recunoscând-o / sau voi înnoda drumurile.”

 

James Patterson

Maximum Ride

Salvarea lumii şi alte sporturi extreme

Editura Leda

Traducere din limba engleză şi note de Silviu Genescu. Este volumul al treilea al seriei de aventură, mister şi suspans, cu milioane de fani în toată lumea. Seria a fost vândută în peste 16 milioane de exemplare, a fost tradusă în peste 12 ţări, a fost selectată de New York Public Library la categoria „Books for the Teen Age” şi a primit Premiul Autorul Anului acordat de Children’s Choice, în 2010. Cei şase copii-păsări sunt urmăriţi şi de fapt vânaţi prin toată lumea de un nou soi de inamic, înspăimântător, odios şi totodată perfect în perversitatea lui. O lectură captivantă.

 

Marian Nazat

Ţara de cobai

Editura RAO

„A fost odată ca niciodată o ţară de cobai... Pe naiba, ţara asta există şi azi, nu e poveste, nălucire. Ea se numeşte, de-adevăratelea, chiar România. Coperta cărţii mele îi este stemă. Cer spălăcit, aproape decolorat, mat. Gard de ulucă, noduroasă şi aspră. Gardul, ca simbol al lipsei de comunicare, al ierarhiilor arar nediscutabile, al grăniţuirii după avere, religie, ideologie etc. Îndărătul zăplazului, vag, niscaiva crenguţe verzi. Un bob de speranţă. Difuză însă. O rodi vreodată ramul ăla de iluzie? Ne tot întrebăm, dar afundarea în dezamăgire nu mai conteneşte. Răspunsul e trist şi, tocmai de aceea, îl tot ocolim. Minciuna ne vindecă întru câtva de pesimism. Ca şi amânarea adevărului.”

 

Marius Grama

Dresorul de duminici

Editura Junimea

Precuvântare de Mihail Gălăţanu: „Grama ete un poet al cotidianului, al imediatului, gata să garnisească poemele sale citadine cu îndeajuns de mult umor pentru a fi digerate corespunzător. Spre deosebire de mulţi ai săi congeneri, nu se sfieşte de metaforă, încă are încredere în acest uzat mecanism al poeziei. Este un autor tipic al generaţiei de interstiţiu, douămiiste/postdouămiiste, care descoperă sensibilitatea în poezie.” Marius Grama este jurnalist şi s-a născut în 1981.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO