Vasile Baghiu* este unul dintre cei mai importanti poeti romani. Pentru ca a creat un spatiu inconfundabil in care realul si imaginarul capata omogenitate, unitate si credibilitate. Pentru ca toate gesturile sale au coeziune launtrica.
Iar anvergura demersului existential nu e cladita pe treptele subrede ale scriiturii savante, asa-zis subtile, ci pe sinceritatea marturisirilor dezlanate, intretaiate, pe schimbul de umori al unui peregrin ambiguu, ubicuu, dezabuzat si indatoritor, fervent al bovarismelor, dar naclait pana la ultima sa fibra in viata naturala, cotidiana si in moartea pestrita a oamenilor umili, suferinzi.
Boarea de umanism degajata de aceste versuri prozaice, de aceste poeme lungi si fara capat, aminteste de textele vibrante ale marilor poeti calatori, de la Whitman pana la Valery Larbaud si Blaise Cendrars. Proximitatile lumii sale imaginare si ale sofisticatelor transferuri energetice heteronimice nu sunt nici ele mai putin ilustre: Blecher si Pessoa se simt bine in sufletul lui Baghiu, asa cum s-ar simti o piatra alba in interiorul unei pietre negre. Ca si la Cezar Ivanescu, viata si moartea curg impreuna in poemele lui Baghiu. Numai ca la Baghiu ele nu sunt aureolate metafizic de nici o turnura de fraza ori de idee, ci sunt relativizate intr-un abur himeric, care le face suportabile.
De altfel, la poetul sanatoriului, memoria este ea insasi un factor egalizator, iar simturile sporesc confuzia trairilor. Abulia, stupoarea, divagatia melancolica, stari ale celor bolnavi, dar si ale celor sanatosi, inchisi in acest spatiu concentrationar care este sanatoriul, anuleaza socurile si fac posibila o desfasurare incetinita, blanda, o semimoarte ori o semiviata. Maladia si arealul limitat, parca redus la scara, creeaza iluzia unui purgatoriu, unde totul e privit cu ingaduinta. Aici, chiar faptele crude, crunte isi pierd din gravitate, caci n-au cum fi raportate la intreg, ci doar la biete fragmente-surogat. Serenitatea-tip e sentimentul indus si, din acest punct de vedere, ca si Ciuma lui Camus, sanatoriul lui Baghiu nu are cum scapa de conotatii politice, e drept, moderate, caci ele se refera mai mult la "nebunia lumii" decat la sistemul vreunei tari anume. "E-o lume de necontenite brutalitati,/ Prin care intalnim convalescenti fugari, in marginea padurilor,/ Cu halatele lor cenusii, si auzim temutele accese de tuse,/ si ocrotim in inima asteptarea primaverii timide/ Pe care-atunci o vedeam tot mai verde cu fiecare zi/ Prin parbrizul autobuzului ce gafaia la serpentine./ E trist ca am uitat cateva locuri unde ma retrageam sa plang,/ E trista alergarea innebunita a secolelor in care-am fost prins,/ Fara puteri, mai slab ca oricand, patandu-ma de supa./ Poate va veni si ziua pe care-o tot astept cu un fel de demnitate/ Ridicola, ziua sordida, asemenea apucaturilor mele morbide" (Fantoma sanatoriului).
Sfasierea tacuta din inima omului singur, a celui opresat, a celui nefericit, asteptarea a ceva nedefinit care ar putea schimba cursul lucrurilor sunt magistral surprinse in palpairea versurilor despletite, in vartejul unui text care parca se scrie singur. Caci autorul impresionantelor fictiuni biologice si geografice este un redutabil polemist, persifland adesea, mai direct ori mai pe ocolite, incontinenta activitate de transcriere filologico-sterila a unor contemporani optzecisti. Trairea doar la nivelul potrivirii vocabulelor il lasa rece. Nu poti sa ceri unui "indisciplinator de suflete" (asa il numea un critic portughez pe Pessoa), unui inversunat, incurabil hamal al suferintelor lumii sa aprecieze un puzzle rebusistic, fie el cat de reusit. Sudoarea, mirosul de placenta si sange, duhoarea exalata din gatlejul muribunzilor nu sunt compatibile cu narinele sensibile ale unor critici si poeti pentru care inventivitatea ludica inseamna totul, certificand magistralitatea scriitoriceasca.
*) Vasile Baghiu, Fantoma sanatoriului, Editura Vinea, 2001, colectia Nouazeci, 390 pagini, pret neprecizat
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
