Ziarul de Duminică

Şaradele domnişoarei Murple/ de Elisabeta Lăsconi

Şaradele domnişoarei Murple/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

27.03.2014, 23:56 118

Aproape nimic nu ne surprinde când este vorba de Agatha Christie într-atât ne-am obişnuit cu enigmele ei rezolvate impecabil, cu decupajele vieţii englezeşti de la ţară. Şi totuşi, regina prozei detectiviste vine spre cititorii de la noi cu proză scurtă. Au apărut la Editura Rao câteva volume, şase ori poate şapte, care dovedesc că stăpâneşte la fel de eficient şi de riguros povestirea, specie scurtă, densă, cu altă organizare şi alte principii de construcţie, complet diferite de ale romanului.

Cum în urmă cu ani şi ani mă încântaseră Zece negri mititei, Crima din Orient Express, Cinci purceluşi (ca să le înşir doar pe cele mai cunoscute), m-a tentat să citesc un volum de proză scurtă, curioasă fiind cum reuşeşte să scrie Agatha Christie povestiri detectiviste. Şi nu mică mi-a fost mirarea să descopăr că povestirile au ca personaje pe cei doi detectivi faimoşi, Hercule Poirot şi Miss Murple, dar cu primele şi ultimele cazuri care le-au dat bătaie de cap.

Şi am ales 13 probleme, din trei motive: etalează şi în titlu şi în cuprinsul cărţii cifra ce produce spaime (este drept, mai ales în rândul americanilor), cifră supranumită şi „duzina diavolului”, şi pentru că este ciclu narativ, iar de la Şeherezada şi poveştile ei am rămas cu o slăbiciune fără lecuire pentru astfel de formulă. A contat şi un detaliu legat de confesiunea autoarei, care a făcut o listă a celor 10 cărţi preferate din propria operă şi 13 probleme se situa aici pe locul 5 descrisă drept „o culegere bună de povestiri”.

Volumul cuprinde, aşadar, 13 cazuri, toate prezentate retrospectiv, nu în desfăşurare directă. Viaţa la ţară în stil englezesc şi întâlnirile membrilor aceluiaşi grup, ca şi prezenţa unor investigatori pricepuţi între ei îi duc la ideea unui Club de marţi, în care să povestească pe rând un caz cunoscut, iar ceilalţi să caute, pe baza indiciilor oferite, soluţia enigmei. Aşadar, o provocare a inteligenţei, fiindcă rezolvarea cazului se face pe baza deducţiilor şi a spiritului analitic, ca şi spiritului de observaţie.

Clubul de marţi reuneşte persoane din aceeaşi clasă socială: scriitorul Raymond West, o actriţă – Joyce Lemprière, sir Henry Clithering, bătrânul comisar de la Scotland Yard, Pender – pastorul parohiei şi Mr. Petherick, notarul. Evocarea misterului propus spre elucidare le dezvăluie personalităţile diferite, tot aşa opiniile fiecăruia semnalează un tip de experienţă de viaţă, aruncând câte un fascicul de lumină asupra familiilor şi a mediilor din care vin.

Povestirile sunt magistrale, ordonate după acelaşi tipar: mica provocare de a relata, istorisirea propriu-zisă urmată de un tur al rezolvărilor propuse de participanţi. Între ei, Miss Murple, domnişoară bătrână şi ştearsă, găseşte soluţia, uimindu-i pe toţi, în frunte cu un practicant cu experienţă al anchetelor poliţiei. Şi o face în mod discret şi explicând cu blândeţe că a descoperit adevărul pentru că respectivul caz seamănă cu o mică întâmplare petrecută în satul unde ea trăieşte, iar oamenii au aceeaşi fire.

Unii cititori vor fi încântaţi de prima povestire – „Clubul de marţi”, unde se lansează turneul narativ, alţii vor fi cuceriţi de păgânismul din „Templul lui Astartee” sau de societăţile secrete germane din „Cei patru suspecţi” ori de comorile furate din „Lingourile de aur”. Mulţi vor regăsi atmosfera staţiunilor englezeşti din „Caldarâmul pătat de sânge” sau altă atmosferă, a sărbătorilor – „Tragedie de Crăciun”. Şi, desigur, de la a treia povestire, cititorul intră în joc, începe să facă deducţii ca să ghicească el însuşi secretul.

Bijuteria ciclului, „Muşcata albastră”, are o încărcătură de magie, datorită unei ghicitoare care-i anunţă unei doamne dificile (o pacoste pentru toţi din jurul ei), că o paşte un pericol, iar biletul trimis cuprinde un soi de oracol: „Am văzut viitorul. Vă avertizez înainte de a fi prea târziu. Feriţi-vă de luna plină. Primula albastră înseamnă avertizare; nalba albastră de grădină înseamnă pericol; muşcata albastră înseamnă moarte.”.  De aici începe şi tentaţia lecturii altui ciclu – „Muncile lui Hercule”, în care Hercule Poirot vrea să repete isprăvile eroului grec.

Agatha Christie, 13 probleme, traducere din limba engleză de Cristina Mihaela Tripon, Editura Rao, 2013, 224 pag.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO