Ziarul de Duminică

Sclavul e liber cât timp dansează!/ de Elisabeta Lăsconi

Sclavul e liber cât timp dansează!/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

06.04.2012, 00:05 173

Isabel Allende continuă să ne surprindă cu fiecare nou roman, deşi cu toţii credem că ştim la ce să ne aşteptăm: Şeherezadă cu har de povestaşă. S-a aventurat în tărâmul romanului istoric scriind "Zorro", ca şi "Ines a sufletului meu", având ca personaj pe conchistadora care a întemeiet statul Chile. "Insula de sub mare" este un roman mult mai ambiţios, mai complex: frescă istorică de la sfârşitul secolului XVIII şi început de secol XX, povestea unei colonii ce va deveni Haiti, legătura cu metropola, realitatea dură a sclaviei, viaţa pe o plantaţie şi universul din care pornesc spre America, odată cu sclavii, şi credinţele voodoo. Nu lipsesc aventuri pline de primejdii, cu salvări aproape miraculoase, nici palpitantele călătorii, nici istorii ale unor iubiri imposibile, nici episoadele pline de haz.

Firul poveştii duce personajele de la Paris pe insula San-Domingo, colonie franceză, apoi în Cuba şi în Louisiana, până în Boston. Lumea insulei reuneşte stăpânii albi, unii plini de cruzime, alţii mai blânzi, dornici să se îmbogăţească din munca sclavilor de pe plantaţiile de trestie de zahăr, frumoasele mulatre cu vocaţie de curtezană, negrii între care mocneşte disperarea şi revolta.

Eroina ei, Zarité, sau Tété, se naşte sclavă, iar la nouă ani este cumpărată de la Violette, "cocota" cea mai căutată a insulei, de unul dintre iubiţii ei statornici, Toulouse Valmorin. Aristocrat venit din Franţa ca să se ocupe de plantaţia familiei, Valmorin face avere din trestia de zahăr, se căsătoreşte cu Eugenie, o tânără provenită din nobilimea spaniolă scăpătată.

Zarité ajunge sufletul casei: violată de stăpân când avea 11 ani, ştie să câştige încrederea stăpânei care îşi pierde minţile treptat, ea îl creşte pe Maurice, copilul stăpânilor. Sclava naşte prima oară la 14 ani şi Valmorain îndepărtează copilul din casă. Zarité cea bună şi frumoasă îşi ascunde inteligenţa, ca şi iubirea neaşteptată cu un sclav tânăr, Gambo, unul dintre puţinii care izbuteşte să fugă de pe plantaţie şi ajunge la rebelii din munţi.

Romanul are un fundal istoric serios: colonia resimte schimbările din Franţa care trece de la monarhie la republică, are de înfruntat şi presiunea englezilor care abia aşteaptă să ocupe insula, armata franceză se confruntă cu prima revoltă organizată a sclavilor, care coboară din munţi, dau foc plantaţiilor şi conacelor. Zarité trece prin valul întâmplărilor, vrea să-şi păstreze fetiţa, Rosette, pe care i-o făcuse stăpânul, aşa că îl salvează şi pe el şi pe cei doi copii, care au acelaşi tată, cerând ca preţ al salvării eliberarea ei şi a fiicei din sclavie.

Toţi patru ajung în Cuba, de acolo în Louisiana, unde Zarité trebuie să înfrunte necazuri noi: duşmănia noii stăpâne, după ce Valmorain se recăsătoreşte cu Hortense Guizot, mai ales dorinţa de a-şi câştiga libertatea, grijile provocate de iubirea incestuoasă dintre frate şi soră. Iar încurcăturile şi surprizele nu contenesc: Violette, acum văduvă, încă provoacă pasiuni, o salvează încă o dată pe Zarité, legate mai profund printr-un secret ce iese foarte târziu la lumină.

Dincolo de zig-zagul firului narativ ce trece de pe un continent pe altul, romanul prezintă o lume plină de culoare, necunoscută până acum la noi: marile plantaţii din colonii, cu o ierarhie socială complexă, care nu exclude punţile de trecere de la un nivel la altul. Multe figuri feminine, de la doamnele casei la sclavă, au drept corespondent alt şir, figuri virile: stăpânii albi, doctorul sau militarul de carieră, mulatri şi negri.

În momentele cheie, de suferinţă ori bucurie, Zarité dansează, căci a învăţat în copilărie lecţia esenţială: cât timp dansează, sclavul e liber! Şeherezada ştiută de cititori a devenit aici maestră a dansului: romanul are nerv, alternând ritmul lent cu altul îndrăcit, buclele şi răsucirile cu galopul halucinant. "Insula de sub mare" confirmă (a câta oară?) o povestaşă fără egal, şi în plus o făuritoare de lumi noi pe harta ficţiunii.

Isabel Allende, Insula de sub mare, traducere din limba spaniolă de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas fiction, 2012, 396 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO