În urmă cu an şi ceva încheiam prezentarea unui roman – „Cartea pierdută a vrăjitoarelor”, ce a impus-o vertiginos pe Deborah Harkness, deschizând trilogia ce se anunţa bestseller, cu o explicaţie pentru interesul pe care l-a provocat. Şi puneam două întrebri: când apare la noi volumul II, deja tradus în câteva ţări? Când va publica autoarea volumul III ? Iată că după Bookfest 2014 a apărut la noi al doilea volum, intitulat „Şcoala Nopţii”, şi tot în 2014, se lansează şi al treilea volum: „The Book of Life”.
Explicam succesul dobândit chiar de la prima carte, faptul că personajele sunt făpturile ce au chiar atributele râvnite de oameni: vrăjitoarele au darul magiei, vampirii trăiesc secole de-a rândul, iar demonii îndrăznesc să sfideze tot pentru cunoaştere. Lor le-au fost dăruite năzuinţa spre atribute de natură divină: vrăjitoarele aspiră la omnipotenţă, vampirii – la nemurire, demonii – la atotcunoaştere.
Autoarea a combinat spectaculos reţete ce asigură succesul publicului larg de la „Numele trandafirului” la ciclul Harry Potter: fireşte, un manuscris – o carte de magie, pierdută şi regăsită doar pentru a dispărea iar, o bibliotecă faimoasă şi un castel bine păzit, un ordin cavaleresc şi el ieşit din comun, o Congregaţie ocupată să interzică legăturile între cele trei tipuri de făpturi neobişnuite, istorii de familie traversând secole, povestea unei iubiri imposibile ce încalcă toate interdicţiile.
În cel de-al doilea volum al trilogei, autoarea se întrece pe sine: cei doi iubiţi, vrăjitoarea şi vampirul ei călătoresc în trecut şi ajung în Anglia elisabetană, la Woodstock şi la curtea regală, de acolo ajung în Praga din vremea împăratului Rudolf. Scopul lor era de-a găsi o vrăjitoare înţeleaptă care s-o iniţieze pe Diana Bishop în arta magiei ca să-şi stăpânească puterile ieşite din comun, să regăsească manuscrisul Ashmole 782, cu paginile intacte şi să-l descifreze.
Dar Diana Bishop descoperă întâi cât de puţin îl cunoaşte pe Matthew, care face parte din grupul cunoscut de istorici drept Şcoala Nopţii, cuprinzând personalităţi excepţionale ale vremii: Walter Raleigh, aventurier şi scriitor, favorit al reginei, dramaturgul Cristopher Marlowe, scriitorul şi cărturarul George Chapman, matematicianul şi astronomul Thomas Harriot. Iar Matthew Roydon se pretinde prieten al poeţilor, dar el însuşi cochetează cu poezia.
Aventurile se succed, Diana Bishop fusese acceptată de Ysabeau, mama lui Matthew, dar trebuie să treacă mai multe probe la care o supune tatăl acestuia, în acelaşi castel cu şapte turnuri, dar într-un timp medieval teribil. Are parte şi de întâlnirea dorită nu doar cu o vrăjitoare înţeleaptă, ci cu mai multe, descoperă că aparţine unei specii rare, deja pe cale de dispariţie, torcătoarele de timp, înzestrate cu darul de a ţese firele ce leagă între ele şi timpuri diferite, şi tărâmul vieţii de cel al morţii.
Dragostea celor doi, vrăjitoare şi vampir, este pusă la noi încercări: Diana Bishop află că Matthew este spion al reginei şi membru al Congregaţiei, chiar o poveste amoroasă mai veche cu suverana cea inteligentă şi capricioasă. Întâlnirea lor cu faimosul alchimist John Dee îi pune pe urmele manuscrisului, aşa că pornesc în căutarea lui Edward Kelly, demon ţinut prizonier de împăratul Rudolf în Praga.
Aici Diana se vede ţinta atenţiei imperiale: Rudolf o proclamă La Diosa, o copleşeşte cu daruri, îi intuieşte potenţialul magic. Cei doi soţi, căci fuseseră căsătoriţi după ritualul epocii medievale în castelul Sept-Tours, văd manuscrisul intrat în posesia împăratului şi încearcă să-l descifreze, fără să reuşească, aşa că ajung la un rabin înţelept din cartierul evreiesc şi-l cunosc şi pe creatorul Golemului.
Scriitoarea împleteşte în mod provocator istorie, ştiinţă şi fantezie. Epoca reuneşte ştiinţe şi arte secrete, jocul puterii şi jocul cunoaşterii. Reînviind cele două curţi celebre în istoria europeană, Deborah Harkness transformă figuri istorice şi personalităţi culturale în personaje. Cu efecte de-a dreptul uluitoare pentru cititorii împătimiţi, care deja aşteaptă al treilea volum.
Deborah Harkness, Şcoala Nopţii, traducere din limba engleză de Ana Dragomirescu, Editura Litera, 2014, 640 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
