• Leu / EUR4.7559
  • Leu / GBP5.4795
  • Leu / USD4.1941
Ziarul de Duminică

SERIAL ISTORIC/ Ce căuta franţuzu’ in Bulgaria? (II). Labirinturile Sofiei

SERIAL ISTORIC/ Ce căuta franţuzu’ in Bulgaria? (II). Labirinturile Sofiei
Din suita care l-a urmat pe Ferdinand de Saxa Coburg-Gotha in Bulgaria mai făceau parte fostul său dascăl, dr. Fleischmann, acum consilier personal, doi foşti ofiţeri austrieci, medicul său, fizicianul personal, un pictor, un ataşat de presă, un camerist, doi lachei şi un vânător saxon, a cărui principală misiune este cea de a scoate la plimbare mopsul princiar.
Bourboulon constată că nimeni din suita noului principe bulgar nu ştia exact care-i sunt atribuţiile, drepturile şi rangul. De aici şi până la intrigile de la Curte nu mai este decât un pas.
Contele Grenaud devine ţinta pizmăşiei celorlalţi, din cauza influenţei pe care o are la Curte. Răspunde de lista civilă a principelui, de aprovizionare, de salarii, organizează recepţiile şi audienţele. Nu intâmplător, Ferdinand se consultă cu Grenaud in orice chestiune.
Şi contele de Bourboulon işi consolidează poziţiile, in condiţiile in care preferă să nu se amestece in ceea ce el numeşte "viaţa de la Palat". Respectiv, "bârfe mărunte, adversităţi mărunte, războaie mărunte, fără vreo insemnătate". Nici Ferdinand nu este deosebit de incântat de suita sa, plângându-se adeseori că supuşii sunt ba "distraţi", ba "cu accese de furie", "ba nechibzuiţi" ori că "umblă cu viclenii" şi că se gândesc doar la "situaţia lor, la importanţa lor", neinteresându-i soarta stăpânului lor. Care vede tot, aude tot, miroase tot. Şi al cărui caracter este, potrivit propriei caracterizări, "un amestec de insuportabilă pedanterie germană, irascibilitate franceză şi superstiţie napolitană".
Fiica lui Grenaud, Anna, relatează, in amintirile sale, despre atmosfera de teribilă incertitudine de la Curtea lui Ferdinand. Despre ofiţerii şi funcţionarii care puteau fi intâlniţi peste tot, purtând veşti alarmante despre un presupus complot sau ameninţare la adresa tânărului principe. Spre groaza suitei sale. Mai ales a comandantului Palatului, un fost ofiţer austriac, care, chinuit de coşmaruri legate de intrigi şi comploturi, este surprins alergând noaptea, cu pistolul in mână, pe coridoarele intunecate ale reşedinţei princiare.
Altminteri, viaţa la Curtea princiară este destul de monotonă. Cu o populaţie de câteva zeci de mii de locuitori, Sofia aduce prea puţin cu un oraş european. Mai degrabă seamănă cu un sat turcesc. Deşi semnele modernităţii devin tot mai prezente, Sofia rămâne un orăşel inghesuit, cu străzi inguste şi intortocheate, prea puţin pietruite, cu case din paiantă, o aşezare ai cărei locuitori "erau dornici să inveţe să trăiască la fel ca la oraş, dar nu prea aveau de la cine".
Viaţa de noapte in capitala principatului bulgar este sărăcăcioasă, iar distracţiile sunt din categoria celor "care iţi lasă un gust de cenuşă in gură", aşa cum constată un diplomat al vremii. Contele de Bourboulon constată că "Sofia nu are nicio infăţişare, nici monumente, nici comerţ - in afară de dughenele locale şi de câteva magazine prăfuite, in care mărfuri austriece de proastă calitate de inălbesc şi se invechesc" sub razele soarelui. In plus, aproape toţi miniştrii seamănă cu nişte "invăţători de provincie" şi doar ofiţerii sunt, per ansamblu, "surprinzător de distinşi, educaţi, cu bune maniere, aproape toţi vorbesc franceză şi ştiu să se prezinte şi să salute". Viaţa in Sofia este "prea primitivă pentru a exista şi manifestări mondene". Miniştrii nu sunt căsătoriţi, iar dacă in rândul rândul soţiilor de ofiţeri găsim şi doamne frumoase, acestea sunt imbrăcate mult prea fără gust. "In afară de mica noastră Curte, nu vedem pe nimeni, ii scrie contele francez mamei sale. Astfel că mă scol la 7.30, scriu şi fac o mică plimbare. Dimineaţa, Ferdinand ii primeşte pe miniştri in audienţă. La prânz, suita princiară ia masa, in absenţa lui Ferdinand. Urmează cursurile de limbă germană, după care toţi se retrag in camerele lor, unde unul scrie, altul citeşte sau doarme. La ora 16, Bourboulon intră la principe, unde rămâne cam trei sferturi de oră. La 18.30, urmează o scurtă plimbare cu Grenaud. La 19.30 toată lumea se schimbă, pentru ca la 19.55 să se adune in salon, unde la 20 intră principele, impreună cu mopsul său. Impreună, se indreaptă spre sala de mese unde, după cină, se discută, se citesc ziarele. La zece fără un sfert, Ferdinand se retrage, iar ceilalţi fie se retrag in camerele lor, fie se indreaptă spre grădina hotelului din apropiere, unde cântă o orchestră vieneză."

Mai există şi o altă cauză. In condiţiile in care Ferdinand al Bulgariei nu este recunoscut de Marile Puteri, diplomaţii acreditaţi la Sofia au dispoziţii de la guvernele lor să se facă, desigur, că nu-l observă. Spre compensare, invită persoane din suita princiară. In toamna lui 1888, când soseşte la Sofia, noul agent diplomatic român, Trandafir G. Djuvara, remarcă slaba reprezentare, la nivel diplomatic, a marilor puteri. Astfel, Djuvara observă "totala absenţă a unui diplomat sau consul rus". Girantul Agenţiei Franţei comunica atunci cu Ministerul bulgar al Afacerilor Străine numai prin note verbale, evitând astfel schimbul de documente, comisarul turc "nu ştia pe ce picior să danseze, in timp ce reprezentanţii Angliei, Austro-Ungariei, Italiei şi Greciei intreţineau relaţii cu principele Ferdinand, insă evitau să dea curs invitaţiilor sale oficiale". Anna de Grenaud işi aminteşte de măsurile de extremă precauţie ale consulul general al Italiei la Sofia atunci când işi vizita prietenul, pe Mareşalul Curţii. Pur şi simplu, intrarea in Palat era considerată periculoasă.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7559
Diferență: -0,0357
Ieri: 4.7576
Azi: 4.1941
Diferență: 0,0072
Ieri: 4.1938
Azi: 5.4795
Diferență: 0,2525
Ieri: 5.4657
Azi: 4.1867
Diferență: -0,0668
Ieri: 4.1895