Ziarul de Duminică

SERIAL ISTORIC / Femeile romane (II). Sapte mari doamne

SERIAL ISTORIC / Femeile romane (II). Sapte mari doamne

In imagini: 1. Maria Cutzarida-Cratunescu; 2. Maica Smara; 3. Elena Ghica; 4. Aurora Gruescu; 5. Sofia Ionescu; 6. Eliza Leonida Zamfirescu

03.11.2009, 15:48 688

Editura Meronia pregateste o alta surpriza cititorilor:Dictionarul personalitatilor feminine din Romania. Autori: GeorgeMarcu si Rodica Ilinca. Dictionarul va iesi pe piata la sfarsitullunii noiembrie. Publicam, incepand cu acest numar al "Ziarului deDuminica", o seama de fragmente din acesta.
"Avand telul indraznet de a acoperi multe paliere temporale - de laEvul Mediu pana la stricta actualitate - si totodata numeroasedomenii de ilustrare - politica, stiinta, arte (ale cuvantului sauale imaginii), sport, viata militara, mass-media - si tinand seamade amplificarea progresiva a afirmarii feminine in plan social,autorii trebuie sa fi avut ezitari in alegerea candidatelor,regrete pentru omitere sau chiar includerea unora dintre ele, cumpot avea si spectatorii externi. Numarandu-ma printre acestia, amfost la inceput surprinsa sa gasesc, printre atatea personalitatieminente prin dotare intelectuala, curaj de opinie, devotament duspana la sacrificiu, si nume de persoane care au sapat la temeliafiintei noastre nationale si si-au folosit parghiile inaltelorposturi politice detinute ca sa ajute la instalarea si mentinerearegimului totalitar de sinistre consecinte. Apoi, insa, a trebuitsa admit ca, de vreme ce aceasta a fost traiectoria Romaniei, epocanefasta nu poate fi pusa intre paranteze, ci trebuie cercetatalucid si corect. Asa cum si fac autorii Dictionarului, dintr-ooptica moderna, deschisa si obiectiva." (Din "Cuvant-inainte" deGabriela Cretia)

Cantacuzino Ioana (n. 2 sept. 1895, com.Islaz-Braila, plasa Cotu Lung - d. 1950, Calimanesti). Aviator.Fiica Mariei Falcoianu, nemaritata in momentul nasterii fetei, si aprintului ing. Ion G. Cantacuzino, casatoriti in 1904, la Paris. Astudiat primele clase la Calimanesti, pana in 1906, si pe celeliceale in Franta. Impreuna cu fratele sau Mircea, a deprinstainele pilotajului la prima scoala civila din Bucuresti, in 1928,cu lt. av. Octav Oculeanu, care avea in subordine "9 baieti si ofata". In acelasi an, cei doi frati au pus bazele primei scoli depilotaj cu motor din Romania, I. C. fiind primul cursant, titularaa brevetului de pilotaj cu nr. 1, in 1930, devenind prima femeiecare a obtinut brevetul de aviator in Romania. Scoala a rezistatpana la intrarea Romaniei in al doilea razboi mondial, absolventiisai fiind mobilizati pe front: aproape toti au devenit martiri aiaerului pe fronturile de la Nistru si Carpati. Familia avea sa lecumpere celor doi frati cate un avion Klemm 20, cu care vor facetot felul de raiduri, acrobatii si zboruri periculoase. In 1929, I.C. a facut primul raid international cu un avion de sport. Dupamoartea lui Mircea, in urma unui accident de avion, si dupa unaccident al ei, se retrage in 1930. A fost distinsa cu "Virtuteaaeronautica" si "Medalia aeronautica". In 1941 a fost internata,din ordinul lui Antonescu, in lagarul din Targu Jiu, iar dupacateva luni a primit domiciliu fortat la Calimanesti, fiind supusaunui regim plin de privatiuni. Vila familiei in care locuia a fostrechizitionata, pe rand, de armatele germana si sovietica si, insfarsit, confiscata de comunisti, care i-au permis sa locuiascaintr-o camaruta, pana in 1950, cand au alungat-o definitiv. A fostinmormantata in Cimitirul Calimanesti, care avea sa fie arat pentruca pe acest teren sa fie ridicate o parte din blocurile orasului.(G.M.)


Cratunescu-Cutzarida Maria (n. 10 febr. 1857,Calarasi - 16 nov. 1919, Bucuresti). Prima femeie medic dinRomania. A facut studiile liceale la Scoala Centrala din Bucurestisi la Zürich, loc unde s-a inscris si la Facultatea de Medicina, in1877. Dupa putin timp s-a transferat la Universitatea dinMontpellier, unde si-a sustinut teza de licenta, iar stagiul despital si de pregatire pentru doctorat l-a facut la Paris. In 1884a devenit doctor in medicina, cu teza L'hydrorrhée et sa valeursemiologique dans le cancer du corps del'uterus (Despre hidroreeasi valoarea ei semiologica in cancerul corpului uterin). Cat timp astudiat in strainatate ziarele din Bucuresti i-au urmarit evolutia,in "Pressa" aparea un articol cu titlul O romanca in strainatatevorbeste despre succesele sale la studii, iar in "Romanul" eratiparit articolul intitulat O romanca, doctor in medicina. Intoamna aceluiasi an s-a intors in tara, pentru a obtine dreptul delibera practica si a-si echivala diploma din strainatate, examenull-a trecut cu calificativul Magna cum Laude. si-a deschis o clinicaparticulara, dar a facut si cerere catre Spitalul "Brancovenesc"pentru un post de medic secundar la sectia "Boli ale Femeilor". Afost respinsa fara nici o explicatie, oferindu-i-se un post deprofesoara de igiena. A reusit, in 1885, sa ocupe un post de medicsecundar la Spitalul "Filantropia" din Bucuresti, unde acordaconsultatii gratuite. Desi s-a pregatit foarte bine pentruconcursul in vederea obtinerii gradului de medic primar ginecolog,M. C. nu a reusit sa ia concursul. Din 1886 a devenit sef alcatedrei de igiena de la Azilul "Elena Doamna", iar din 1891, si alsectiei de ginecologie de la "Filantropia". Dar, in 1894, EforiaSpitalelor a decis sa modifice profilul sectiei unde lucra dinginecologie in chirurgie ginecologica, schimbandu-se astfel siprograma concursului. M. C. a protestat, dar fara rezultat, iarconflictul intre ea si Eforie s-a adancit, ajungandu-se la demisie."Plecarea de la Filantropia a insemnat sfarsitul activitatii salespitalicesti si inceputul unei activitati in domeniul asistenteimedico-sociale a mamei si a copilului" (dr. Irinela Ceapa). Ainfiintat in 1897 Societatea "Materna", cu scopul de a ocrotiicopii saraci, iar doi ani mai tarziu a organizat prima cresa , laFabrica de Tutun din Bucuresti, unde a asigurat si consultatiipentru 2000 de muncitoare, in perioada 1885 -98. A prezentat la"Congresul actiunilor feministe", tinut la Paris in anul 1900,lucrarea Le Travail de la femme en Roumanie, (Munca femeii inRomania), alcatuind o statistica a femeilor care au reusit sapromoveze intelectual: "Numarul ce rezulta din titlurile academiceacordate celor 825 de fete in decurs de 26 de ani vorbesteindeajuns in favoarea activitatii noastre intelectuale.Intr-adevar, din 1875, de la promovarea primei fete cu bacalaureatin Romania, numarul lor s-a ridicat pana la 432 bacalaureate, 40licentiate in Litere si 21 licentiate in stiinte, 12 doctorese inMedicina…, o doctoreasa in Drept de la Facultatea din Paris, si olicentiata in Drept, 319 profesoare de scoala secundara de fete si2 licentiate in Farmacie. Daca la acest numar se adauga cel alartistelor noastre si al femeilor de litere fara titlu, acesta vafi destul de elocvent pentru a arata cat de mare este la romanceelanul entuziasmului pentru munca intelectuala". A fost invitata sila congresele de la Bruxelles (1907) si Copenhaga (1910), unde aprezentat actiunile initiate de medicina romaneasca impotrivamortii infantile si un studiu asupra creselor din Romania. A fostmobilizata in timpul Primului Razboi Mondial, la Institutul siinternatul Evanghelic (Spitalul Militar temporar nr. 134). Dupaincheierea acestuia, din motive de sanatate, M. C. se vede nevoitasa se retraga din activitatea medico-sociala. (G.M.)

Gheorghiu Smaranda (Maica Smara) (n. 5/18 sept.1857, Targoviste - d. 26 ian. 1944, Bucuresti). Publicista,profesoara. Fiica lui Ion Andronescu si a Alexandrinei, a absolvitprimele clase la nou infiintata scoala a diaconului Vasile, in 1860si, din 1870 la Scoala Centrala din Bucuresti. A fost institutoarela Sinaia, Ploiesti si Bucuresti. Are o importanta activitatepublicistica la revistele ploiestene "Scoala Romana", in 1882 - 85si revista literara lunara "Altite si Bibiluri", in 1893 - 95.Debuteaza editorial, in 1888, cu volumul de poezii Din panasuferintei, fiind influentata de stilul Veronicai Micle. Continuacu romane, nuvele, proza satirica si sociala, piese de teatru,schite umoristice sau memorii de calatorie, principalele lucrarifiind Novele (1890), Veronica Micle (1892), Feciorii si fiicelenoastre (1896), Inteligenta femeii (1896), lucrare care a marcatinceputurile miscarii feministe in Romania Corbul cu pene de aur(1897), Schite si amintiri din Italia (1900), Calvar (1901),Grigore Alexandrescu s.a. A tinut o conferinta la Ateneu cu ocaziadonarii bustului din bronz al iubitei lui Eminescu, prima data cando femeie vorbea de la tribuna acestei institutii. A fost invitatala mai multe congrese internationale, printre care, Congresul"Orientalistilor" (1889), unde, alaturi de Badea Cartan, asarbatorit romanismul prin depunerea unei coroane de lauri debronz, oferita in dar de delegatia romana, la baza Columnei luiTraian sau Congresul "Pacii Universale" (1900), tinut la Paris,unde "Maica Smara", cum au numit-o Mihai Eminescu si VeronicaMicle, s-a prezentat cu tricolorul romanesc si cu adeziuni de la300 de femei, vizand anumite drepturi. Aici, printr-un discurs, apropus o solutie care sa duca la inlaturarea razboaielor: "Pentruabolirea razboiului trebuie o schimbare completa a legilor, aobiceiurilor, a faptelor, astfel ca rasa umana sa fie regenerata.Pentru aceasta, omenirea are nevoie de educatiune speciala, asa caorice popor sa ajunga a-si revendica drepturile sale pe alte caidecat pe acelea ale razbunarii…". Cu aceasta ocazie a fost aleasavicepresedinte al Aliantei Universale a Femeilor pentru Pace. Dupapierderea celui de-al doilea sot, capitanul Petre Gheorghiu, vaface, in 1902, o calatorie spre Polul Nord, ajungind la Capul Nordin Insula Mageroy, urmand traseul Sinaia, Budapesta, Viena, Praga,Berlin, Copenhaga, Stockholm, Hammerfest, Tromsø si apoi spreChristiania (Oslo) si Hamar, unde l-a vizitat pe Henrik Ibsen.Expeditia care a produs o mare uimire in Romania, a fost prezentatain cartea O romanca spre Polul Nord, publicata in 1932. Descendentafabulistului Grigore Alexandrescu a mai fost si fondatoarea "scoliiin aer liber" in Romania, cea care a modernizat conceptia despreinstructie si educatie, a restaurat monumente istorice, a ridicatscoli, biblioteci, camine culturale, statui, busturi si insemnememoriale in toata tara. Poezia ei Vine, vine primavara!, pusa penote, a figurat aproape o jumatate de secol in manualele scolarepentru ciclul primar. Un bust al sau a fost amplasat in Targovisteiar un altul in gadina Cismigiu, pe soclul acestuia din urma aufost gravate cuvintele: "Maica Smara Educatoare a poporului,scriitoare, 1857-1944". (G.M.)

Ghica Elena (Dora D'Istria) (n. 3 febr. 1828,Bucuresti - d. 17 nov. 1888, Florenta). Scriitoare, feminista.Fiica marelui ban Dimitrie Ghica (numismat si arheolog), nepoatadomnitorilor din aceasta familie, si a Caterinei Faca, a primit oeducatie aleasa. Considerata de catre profesorul ei particular,G.G. Papadopol, un copil minune, a invatat, pana la varsta de zeceani, noua limbi straine, pictura si pianul. La numai 14 ani atradus, in limba germana, Iliada lui Homer. In perioada 1842 - 46,familia Ghica face o calatorie de studii prin marile oraseeuropene, Viena, Dresda, Venetia si Berlin. In 1849 s-a casatoritcu principele rus Alexandr Kolotov Massalski, cu care s-a stabilitla Sankt Petersburg. Aici a obtinut premiul I la un concurs depeisaje organizat la Muzeul Ermitaj. In timpul Razboiului Crimeii(1853 - 1856) isi arata simpatiile pentru Franta si Anglia, faptpentru care a fost pedepsita crunt de catre oficialitati, fiindbatuta la palatul gubernial din capitala rusa. Dupa acest evenimentnefericit, petrecut in 1856, s-a despartit de sot si a plecat inOccident, stabilindu-se in Elvetia, la Arau. Elena Ghica aescaladat varful Moench din Alpii elvetieni unde a infipttricolorul pe care era brodat numele Romaniei, devenind primafemeie care a reusit acest lucru. A descris aceasta realizare in LaSuisse allemande et l'ascension de Moench, publicata la Paris siGeneva, in 1856, lucrare ce vine dupa La vie monastique dansl'église orientale, publicata, cu un an inainte, in aceleasilocatii. Opera sa a fost variata, ea cuprinzand teme de istorie,politica sociala, economie politica, religie, feminism, poeziepopulara sau pagini de istorie, etnografie, etnologie si folclorulpopoarelor din Balcani, publicate in limbile franceza, italiana,greaca, rusa, germana si engleza: Les iles ioniennes si Lanationalité roumaine d'apr's les chants populaires, publicate in"Revue des deux mondes", revista cu care a colaborat pana in 1873,Les femmes en Orient, in 1863, Des femmes par un femme, in care aprezentat conditia femeilor din Elvetia si Germania, Excursions enRoumélie et en Morée, publicata la Zürich si Paris in memoriadomnitorului Moldovei, Grigore al III-lea Ghica, ucis de otomanidatorita protestelor referitoare la cedarea Bucovinei, in 1863,Albanezii in Romania. Istoria principilor Ghica in secoleleXVII-XVIII-XIX, publicata la Florenta, in 1872, La poésie desOttomans, in 1877 s.a. O parte din lucrarile ei au fost publicatein Romania, in 1876 - 77, in vol. Operile principesei Dorad'Istria, traduse de Grigore Peretz, cu o introducere a biografuluiei Bartolomeo Cechetti. A colaborat cu numeroase reviste, "'toiledu Danube" (Bruxelles), "Courrier de Paris", "Illustration"(Florenta), "Revue Suisse" (Neuchatel), "Nouvelle Pandored'Ath'nes", "Indépendance hellenique" (Atena) etc. Calatoreste multprin Europa occidentala, prin Balcani, sau in cele doua Americi. Afost membra a multor Academii, societati savante, institute,asociatii din Grecia, Italia, Turcia, Franta, Austria sauArgentina. A fost cinstita de scriitori romani George Baritiu, RaduIonescu, George Ionescu-Gion, Cezar Bolliac sau straini, Angelo deGubernatis, Enrico Panzacchi, C.F. Gabba, A. Rizo Rangabé, A.Z.Pieromaldi, A. Pommier, Schmidt Weissenfels, A. Wolf, JacquesThalberg de Scheikévitch. In corespondenta cu Giuseppe Garibaldiisi expune ideile politice, propunand un plan de federatie, formatadin state independente, in Balcani care sa cuprinda pe italieni,albanezi, greci si pe romani, "…nu e departe ziua cand, de laculmile Carpatilor la tarmurile Marii Egee, steagul principeluiroman Mihai Viteazul ca si cele ale lui Caragheorghe, Scanderbeg siCanaris vor falfai liber peste frumoasele tinuturi unde acestivajnici patrioti si-au varsat sangele". E. G. si-a petrecut ultimii20 de ani mai mult in Italia, la Torino, Livorno si, in sfarsit, laFlorenta, in casa scriitorului Angelo de Gubernatis. Acest lucru nua impiedicat-o sa fie cu inima alaturi de locurile unde s-a nascut,"indepartata de soarta, din copilarie, de malurile dragi aleDambovitei, n-am incetat niciodata sa apartin tarii natale al careidestin este obiectul meditatiilor mele neincetate", afirma ea. Dupamoarte, cenusa i-a fost depusa la Cimitirul "Trespiana" dinFlorenta. Prin testament, averea a fost lasata Primariei dinBucuresti pentru administrarea spitalului Pantelimon, ctitoriafamiliei sale, iar tablourile, corespondenta, cartile sale rare,pinacotecii si bibliotecii municipale din Florenta. "Prin opera eia ridicat atat de sus numele pe care i l-a dat tatal ei si acinstit patria care i-a dat leagan" (Paolo Mantagazza). (G.M.)

Gruescu Aurora (n. 11 mai 1914, Oituz, Bacau -d. 2005). Prima femeie inginer silvicultor din lume, prima romancaintrata in Guinness Book. Fiica invatatorului Chiriac Dragomir, adorit de mica sa urmeze silvicultura, ceea ce a si facut, in 1933,cand a dat examen la Facultatea de Silvicultura, parte aPolitehnicii din Bucuresti, si a mers la cursuri alaturi de 130 debaieti care au facut tot posibilul sa o convinga sa renunte.Influentati de decanul Vintila Stinghe, colegii refuzau sa-ivorbeasca, o marginalizau, dar, cu timpul, dupa ce s-a casatorit,au capatat o atitudine mai pozitiva, trecand de la ostilitate laindiferenta. "Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de banca, zicea can-are ce sa discute cu o fata despre probleme care sunt alebarbatilor. Atunci, prejudecatile se manifestau foarte puternic siprintre intelectuali. De-abia cand am avut primul post la CasaPadurilor Statului am simtit ca sunt tratata altfel, desi aveam unsalariu mai mic decat o pensie", afirma ea intr-un interviu. Apracticat aceasta meserie din 1938 pana in 1973, cand s-apensionat. si-a legat numele de primul plan de impadurirenationala, fixat la suprafata de 100.000 ha, a condus lucrarile decombatere avio-chimica a daunatorilor din padurile infestate dinjurul Capitalei, a facut inovatii ce s-au confirmat, legate delucrarile de mecanizare in combaterea daunatorilor, publicand inacest sens mai multe articole in Revista Padurilor. A fost, "dusmande clasa" al regimului comunist, apoi expropriata, probabil sidatorita faptului ca nu a fost niciodata membru de partid, dar sidecorata, apreciata, laudata. A fost membru de onoare al Societatii"Progresul Silvic", filiala Prahova, membru de onoare al AsociatieiGenerale a Inginerilor din Romania, al Ministerului Apei, Padurilorsi Protectiei Mediului. A fost nominalizata de "The AmericanBiographical Institute" pentru titlul de personalitate a anului1997 si a obtinut Medalia de Argint la Expozitia filatelicabinationala Romania - Israel. "A. G. a fost cea care a deschis sialtor femei drumul in silvicultura. Dar nu numai atat, a fost, cainginer silvic, un specialist foarte bun. A facut lucruri bune sisi-a lasat, astfel, amprenta peste tot pe unde a trecut" (AlexandruBeldie, primul doctor in silvicultura din Romania). (G.M.)

Ionescu Sofia (n. 25 apr. 1920, Falticeni - d.21 mart. 2008, Bucuresti). Medic, prima femeie neurochirurg dinlume. Fiica unui functionar de banca din Bucuresti, ConstantinOgrezeanu, si a Mariei, o refugiata din Bucovina, a absolvit ScoalaCentrala din Bucuresti, luand bacalaureatul in 1939 si Facultateade Medicina din Bucuresti, in 1945, ca studenta a lui DimitrieBagdasar. In anul cinci de facultate, in 1944, a facut prima saoperatie pe creier asupra unui copil care fusese victima unuibombardament, interventia din urma cu peste 60 de ani a fostrecunoscuta ca premiera mondiala de Congresul Mondial al FemeilorNeurochirurg din 2005. "In copilarie si chiar mai tarziu, candcantam la pian, imi era teama sa nu ma vada cineva ca tremur.Atunci, la prima operatie, m-am simtit copilul de altadata in fatapianului. Dar din dorinta de a nu-mi vedea nimeni teama, m-am lasatcoplesita de o liniste binefacatoare. Apoi, toata viata, laoperatiile cele mai dificile, am simtit ca sufletul imi estestapanit de pace. Este o stare minunata, de comunicare cuDumnezeu", afirma Sofia Ionescu intr-un interviu. In 1945 isisustine doctoratul in medicina si chirurgie, iar anul urmatorparticipa la concursul de secundariat. Din 1954 este incadrata camedic primar la Clinica Spitalului "Dr. Gh. Marinescu", iar in 1976obtine gradul de medic primar neurochirurg II. In recomandarea datade conducerea spitalului, se mentiona ca a contribuit la instruireanoilor medici, lasandu-si amprenta profesionala asupra acestora:"rapiditatea, gasirea tehnicii celei mai bune, potrivita fiecaruicaz". A facut echipa cu Constantin Arseni si Ion Ionescu, sotul ei,la Spitalul Nr. 9 din Capitala, unde a activat pana in 1990, cand,slabindu-i vederea, a acceptat pensionarea. In fiecare dimineata,S. I. facea operatii pe creier, iar dupa-amiaza, pe coloana, uneleoperatii fiind realizate in premiera, cu tehnici inedite, inventatead-hoc, dar care au salvat sute de vieti. Fiecare solutie gasita ainsemnat pe urma o comunicare stiintifica facuta in strainatate si,implicit, o recunoastere internationala. Principalele sale articolestiintifice, peste 120, au aparut in "Acta chirurgica Belgica","Journal de chirurgie", "Neurologia", "Psihiatria","Neurochirurgia" sau "Revue Roumaine d' Endocrinologie". A avutpacienti celebri, sotul Mariei Tanase, sotia lui GheorgheGheorghiu-Dej, una dintre sotiile seicului Zaed-Bin, sultan alNohaian din Abu-Dhabi, artisti, printi, poeti dar si multireprezentanti ai elitei comuniste. Profesor universitar, membru alSocietatii Romane de Istoria Medicinii (1996), Membru Emerit alAcademiei de stiinte Medicale (1997), cetatean de onoare alFalticeniului, a fost declarata medic erou de catre OrganizatiaMondiala a Sanatatii care i-a trecut numele intr-un album alaturide alti 65 de medici renumiti. A primit "Semnul de Distinctie" alCrucii Rosii (1943), insigna "Evidentiata in Munca Medico-Sanitara"(1957), medalia "A XX-a Aniversare a Eliberarii Patriei" (1964),medalia "25 de ani de la Proclamarea Republicii" (1972), iar in1996, Diploma de Onoare ANFDUR pentru merite de exceptie, Premiul"Elisa Leonida Zamfirescu" si Diploma de Onoare a ConfederatieiNationale a Femeilor din Romania. A fost inmormantata la Cimitirul"Bellu". (G.M.)

Leonida-Zamfirescu Eliza (n. 10 nov. 1887,Galati - 25 nov. 1973, Bucuresti). Prima femeie inginer din Europa.Fiica ofiterului Anastase Leonida si a Matildei Gill, a facutscoala primara la Galati si liceul la Scoala Centrala de Fete dinBucuresti, obtinand si un bacalaureat la sectia reala de la Liceul"Mihai Viteazul". Respinsa, datorita prejudecatilor, de conducereascolii de Poduri si Sosele din Bucuresti, s-a inscris, incepand cu1909, la Academia Regala Tehnica din Berlin, Charlottemburg, pecare a absolvit-o in 1912, devenind prima femeie inginer dinEuropa. La cerea ei de inscriere, decanul a facut tot posibilulpentru a o convinge sa renunte, aducand ca argument pentru profilulfemeii, cei trei K: Kirche, Kinder, Küche ("biserica, copiii,bucataria"). Presa europeana a consemnat evenimentul ca pe o stiresenzationala: "O compatrioata a noastra, d-ra E. L., in loc sastudieze Literele sau Medicina, sau mai rau, Dreptul, a studiatingineria la Charlottemburg. In inginerie viitorul femeilor e mare,d-ra E. L. a trecut cu deosebit succes examenul final, obtinanddiploma de inginer" (ziarul "Minerva", 1912). Dupa intoarcerea inRomania, a fost angajata ca asistent la Institutul Geologic.Participa la razboi ca membra a "Crucii Rosii", ajutand siconducand mai multe spitale de campanie, lucru pentru care a fostdecorata. In 1918 s-a casatorit, pe front, in localitateaGhidiceni, cu chimistul Constantin Zamfirescu, fratele scriitoruluiDuiliu Zamfirescu. Dupa razboi si-a reluat activitatea la Institut,conducand mai multe laboratoare de analize geologice. Aici s-apreocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol,gaze, carbuni, bituminide solide, roci de constructie si deprepararea minereurilor, un volum de 85.000 buletine de analize cusemnatura sa pe ele, ale caror rezultate au fost publicate in seria"Studii economice", editata de Institutul Geologic. A participat laimportante studii de teren, valorificate substantial in practica,privind in special identificarea si analiza unor noi resurse decarbune, de sisturi bituminoase, de gaze naturale, crom, bauxitasau cupru, carora le-a consacrat si monografii: Contributiuni lastudiul bauxitelor din Romania, in 1931 si Studiul chimic alcromitelor din Muntii Orsovei, in1939. Tot ea a pus in evidentacalitatile bentonitei in filtrarea vinului. In paralel a activat sica profesoara de fizica si chimie la Scoala de Fete "Pitar Mos" saula Scoala de Electricieni si Mecanici, condusa de fratele eiDimitrie, din Bucuresti. A activat pana la 1 mai 1963, cand a iesitla pensie, la varsta de 75 de ani. A fost prima femeie membraA.G.I.R. si membra a Asociatiei Internationale a FemeilorUniversitare, iar din 1993 o strada din sectorul 1 bucurestean iipoarta numele. (G.M.)


Fragment din Dictionarul personalitatilor feminine dinspatiul romanesc, in pregatire la Editura Meronia

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO