Editura Meronia pregateste oalta surpriza cititorilor: "Dictionarul personalitatilor femininedin Romania". Autori: George Marcu si Rodica Ilinca. Dictionarul vaiesi pe piata la sfarsitul acestei luni. Continuam sa publicam in"Ziarul de Duminica" o fragmente din acesta.
"Avand telul indraznet de aacoperi multe paliere temporale - de la Evul Mediu pana la strictaactualitate - si totodata numeroase domenii de ilustrare -politica, stiinta, arte (ale cuvantului sau ale imaginii), sport,viata militara, mass-media - si tinand seama de amplificareaprogresiva a afirmarii feminine in plan social, autorii trebuie safi avut ezitari in alegerea candidatelor, regrete pentru omiteresau chiar includerea unora dintre ele, cum pot avea si spectatoriiexterni. Numarandu-ma printre acestia, am fost la inceput surprinsasa gasesc, printre atatea personalitati eminente prin dotareintelectuala, curaj de opinie, devotament dus pana la sacrificiu,si nume de persoane care au sapat la temelia fiintei noastrenationale si si-au folosit parghiile inaltelor posturi politicedetinute ca sa ajute la instalarea si mentinerea regimuluitotalitar de sinistre consecinte. Apoi, insa, a trebuit sa admitca, de vreme ce aceasta a fost traiectoria Romaniei, epocanefasta nu poate fi pusa intre paranteze, ci trebuie cercetatalucid si corect. Asa cum si fac autorii Dictionarului,dintr-o optica moderna, deschisa si obiectiva." (Din"Cuvant-inainte" de Gabriela Cretia)
Dalles Elena (n. 1849,Giurgiu - d. 1921, Bucuresti). Filantrop. Fiica unui negustorde cereale de origine macedoneana, a fost casatorita cu mosierulIoan G. Dalles. Dupa moartea sotului si a celor trei copii ai sai,si-a lasat averea unor spitale, asezaminte culturale si biserici. Amai hotarat prin testament sa se infiinteze o fundatie, in memoriacelui de-al treilea copil al ei, Ioan I. Dalles. In vederearealizarii acestui proiect, E.D. a lasat Academiei o mareparte din avere:"Las si leg Academiei Romane, casele cu tot locullor, adica intreg imobilul din Bucuresti, Str. I.C. Bratianu no.12, precum si casele cu tot locul lor, adica intreg imobil dinBucuresti, Str. Eugen Statescu (fosta Gloriei) no. 4 cu urmatoareadestinatiune: (…) se va construi, in mijlocul terenului ramas, ocladire frumoasa si incapatoare, dupa planul ce va hotari Academia,insa asa fel ca sa poata avea salile necesare pentru expozitiuniartistice de tot felul: de pictura, de sculptura, de arhitectura,de tesaturi si cusaturi nationale etc.; apoi pentru examene siauditiuni de muzica si declamatie; si in fine pentru cursurile sauconferintele Asociatiunii Universitatii Populare din Bucuresti, cumsi a altor institutii ce s-ar infiinta cu menirea de a formacaracterele cetatenilor romani prin cultivarea si educarea lorsufleteasca." Pe 29 mai 1932 a fost inaugurata Fundatia "Ioan I.Dalles", o cladire moderna, dotata cu o sala pentru expozitii, cu osala de concerte si conferinte.
Densusianu-Puscariu Elena (n.3 mart. 1875, Fagaras, jud. Brasov - d. 1966, foto 1). Medic,prima femeie-profesor universitar in domeniul medical din Romania,prima femeie-profesor la o clinica de oftalmologie din lume. Fiicalingvistului Aron Densusianu si a scriitoarei Elena Circa, sora luiOvid Densusianu, a urmat cursurile secundare la Liceul"Principatele Unite" din Iasi si pe cele universitare la Facultateade Medicina din acelasi oras, unde si-a sustinut si teza dedoctorat in 1899, devenind astfel prima femeie doctor in medicinadin Romania. Specializare la Paris, unde a lucrat alaturi deimportante personalitati medicale, prof. Andre Victor Cornil,Emille Roux si Ilia Ilici Mecinikov. Intoarsa in tara, ocupa perand functiile de preparator la Laboratorul de Anatomie Patologicaal Facultatii de Medicina din Bucuresti, medic secundar al Eforiei,medic secundar al Spitalului "Sf. Spiridon" din Iasi, medicsecundar al Serviciului de "Boale de Ochi", docent in oftalmologieal Facultatilor de Medicina din Iasi si Bucuresti, asistent al"Clinicei Oftalmologice" din Bucuresti, apoi sef de clinica, pentruca, in 1920, sa devina sef al Clinicii de Oftalmologie din Iasi."Este meritul Facultatii iesene ca a trecut pentru prima oara pesteprejudecatile ce franau emanciparea femeilor, incredintandconducerea unei clinici, respectiv a unei catedre, uneia dintrefostele sale eleve. E.D.-P. a fost prima profesoara lafacultatile noastre de medicina si una din primele in intreagaEuropa." (Carolina Lazar-Szini). A publicat peste 100 de lucrari despecialitate ca unic autor sau in colaborare cu personalitati dinlumea medicinii, cum ar fi Victor Babes, Gheorghe Marinescu sau G.Socor, in tara sau in strainatate. In 1913 ii apare la Bucurestibrosura Instructiuni populare pentru prevenirea orbirei,distribuita in scolile, garile si primariile din toata tara. Celedoua cursuri aparute in 1927 cuprind expunericlinico-experimentale, terapeutice, date despre istoria medicinii,harti, fotografii si desene color realizate de ea pe baza cazurilordin clinica. In lucrarile publicate descrie pe larg trei noi metodein chirurgia oftalmologica, abordeaza problema traumatismeloroculare datorate razboiului si prezinta numeroase procedee dechirurgie plastica. In 1925 propune un tratament al cataractei ladiabetici, iar in 1931 publica rezultatele a 68 interventii cu"metoda Stanculeanu" bazata pe extragerea intracapsulara acristalinului. Membra a Societatii de Oftalmologie din Anglia, aSocietatii de Oftalmologie din Franta si a Societatii deOftalmologie din Italia. In paralel cu preocuparile medicale, E.D.-P. a fost si scriitoare, artist plastic si traducatoare.si-a continuat activitatea clinica si literara si dupa pensionare,publicand in diverse reviste de specialitate din tara sistrainatate.
Dragescu Ana Mariana (n. 7sept. 1912, Craiova). Aviatoare. Fiica unui ofiter si a uneiprofesoare de muzica, a absolvit Scoala de Pilotaj "Ing. MirceaCantacuzino" de la Baneasa, in 1935, unde a fost instruita decapitanul Constantin Abeles. M.D. a obtinut cel de-alsaptelea brevet feminin in aviatia din Romania. Lucreaza pana in1938 la Aeroclubul Regal, unde a avut ocazia de a cunoaste personalmai multi piloti francezi care participasera la Primul RazboiMondial, colonelul Brocard, comandantul escadrilei Cygognes, ReneFonk si, in 1936, pe Antoine de Saint-Exupéry. Participa, in 1938,alaturi de alte cinci aviatoare, la manevrele militare ce au loc laGalati. Anul urmator, Marina Stirbey a depus un memoriu laMinisterul Aerului prin care cerea infiintarea unei escadrilesanitare pentru transportul ranitilor, cu avioane pilotate defemei. "Escadrila Alba", din care faceau parte Nadia Russo,Virginia Thomas, Virginia Dutescu, Smaranda Braescu, VictoriaPokol, Maria Nicolae, Stela Hutan-Palade si Eliza Vulcu, a fostinfiintata la 25 iun. 1940. Supranumele de "Escadrila Alba", dat deziaristul italian Curzio Malaparte, venea de la faptul ca avioaneletip RWD-13, de fabricatie poloneza, au fost vopsite initial in alb,cu crucea rosie aplicata pe fuselaj si pe aripi. Dupa intrareaRomaniei in razboi, "Escadrila Alba", din care faceau parte acumdoar M.D., N. Russo si V. Thomas, a fost mutata de mai multeori, pe aerodromul de la Focsani, pe cel de la Tecuci sau de laTighina, de unde prelua ranitii pentru a fi dusi in diversedirectii sau direct la Bucuresti. Escadrila a transportat de-alungul razboiului, pe cele doua fronturi, mai mult de 1500 desoldati grav si foarte grav raniti. Dupa razboi, a fost decorata cu"Virtutea Aeronautica" cu spade, clasa Crucea de Aur (1941),Ordinul "Vulturul German", clasa III (1942) si Crucea "ReginaMaria", clasa III (1943). A lucrat cativa ani ca instructor de zborla Scoala de Aviatie Ghimbav - Brasov. In 1955, fiind considerataca avand "origine nesanatoasa", a fost exclusa din aviatie faranici o explicatie si a lucrat ca functionara la Policlinica C.F.R."Ana Ipatescu" din Bucuresti, pana in 1967, cand a iesit la pensie.A fost recunoscuta, dupa caderea comunismului, ca ofiter al ArmateiRomane, cu gradul de locotenent (r) si decorata cu Ordinul "SteauaRomaniei" in grad de Cavaler. A fost cooptata ca membra aAsociatiei Internationale a fostelor femei pilot, singura dinblocul comunist, participand la multe dintre intrunirile acesteia,tinute in Franta, Anglia, Austria, Italia etc. M.D. adevenit si eroina unui documentar despre "Escadrila Alba" regizatde Serban Creanga si realizat de Studioul Cinematografic al ArmateiRomane. "O viata inceputa in 1912 in slujba unei idei, zborul, pecare l-a servit cu pasiune in drumul ei spre astri" (gen. IoanDobran).
Elena (Olena) Domnita (n.1464/1466, Suceava - d. 18 ian. 1505, Moscova). Fiica luiStefan cel Mare si a Evdochiei de Kiev, a fost sortita, inca de lanastere, ca orice odrasla de domn, unei casatorii diplomatice. Inanul 1479 Stefan a inceput tratativele pentru o casatorie dinasticaintre fiica lui si mostenitorul cneazului Moscovei, Ivan Ivanovici,folosind-o in acest scop pe cumnata sa Teodosia, sora Evdochiei,apropiata familiei princiare moscovite, care, in 1480, ii varaspunde solicitarii astfel: "Si eu am rugat pe marea cneaghina simarea cneaghina a binevoit si s-a rugat fiului sau, marelui cneaz.Si marele cneaz a binevoit ca sa vrea sa ia pentru fiul sau pefiica ta. Si marea cneaghina si marele cneaz au poruncit ca saporuncesc catre tine ca tu cu acest lucru cu tot sa trimiti lamarele cneaz pe omul tau bun". Dupa logodna din 1482, savarsita laSuceava, prin procura, cu reprezentantul cneazului, AndreiPlesceev, tanara domnita a plecat pentru totdeauna spre noua eifamilie la Moscova cu un somptuos alai. Cununia a avut loc in ian.1483 si curand, la 10 oct. 1483, a nascut un fiu, pe Dimitrie.Intrigile de la curte au dus la disparitia sotului ei la 7 mart.1490, otravit, se pare, de medicul sau evreu, venit din Venetiapentru a-l ingriji. Din acest moment, domnita moldava a cazut pradadusmaniei celei de-a doua sotii a marelui cneaz moscovit, SofiaPaleolog, care dorea tronul pentru fiul sau Vasile, declansandu-seastfel criza dinastica moscovita din 1497 - 1502. Stefan cel Mareera la curent cu ceea ce se intampla cu fiica sa pentru ca ii cereprincipelui lituanian dreptul de trecere libera pentru solii sai,de la care a primit urmatorul raspuns: "...daca ar vrea de dataaceasta chiar sa trimita soli la cuscrul sau, la marele cneaz IvanVasilievici, ca sa se incredinteze de sanatatea fiicei sale,a marii cneaghine, si a nepotului sau, noi dam solilor saitrecere sloboda prin tara noastra la Moscova si de acolo indarat latara sa. Aceasta, noi, la dorinta Domniei Sale, a prietenuluinostru, o facem". Complotul organizat de marea cneaghina in 1498 afost inabusit si Dimitrie proclamat mare cneaz al Vladimirului,Moscovei si Novgorodului. Dar, dupa numai patru ani, Sofia a iesitinvingatoare, E. si fiul sau au fost inchisi, de dataaceasta Vasile fiind desemnat mostenitorul lui Ivan III. Domnitas-a stins din viata in inchisoare si a fost inmormantata laManastirea Voznezenskaia.
Hutan Viorica Elena (n. 26aug. 1923, Gura Humorului, jud. Suceava, foto 2). Primastewardesa din Romania. Urmeaza liceul, absolvit in 1938, laCernauti. Dupa alipirea Bucovinei de Nord la U.R.S.S., in 1940,familia s-a refugiat la Bucuresti. A lucrat ca secretara de pistala Scoala de Planoare, unde a facut primul zbor, in 1942. Inacelasi an s-a angajat la Directia Generala a Aviatiei Civile.Pentru ca avea un fizic placut si cunostea mai multe limbi straine,rusa, germana, franceza si engleza, i s-a propus inscrierea la nouinfiintata Scoala de Insotitori de Bord. Concursul consta intr-untest de limbi straine, cultura generala si examen medical.V.E.H. obtine astfel primul brevet romanesc de insotitoarede bord. Specializarea la Bruxelles ii aduce brevetulinternational. Ca insotitoare de bord a realizat 18 602 ore de zborsi 8 602 000 km prin curse in: China, India, Siria, Israel, ArabiaSaudita, Japonia, Thailanda, Egipt, S.U.A., Mexic etc. In perioada11 dec. 1969 - 7 ian. 1970 a participat la "Marele Raid", o cursacare a strabatut 51 857 km. in 76,25 ore si a traversat treioceane, Indian, Pacific, Atlantic, patru continente, Europa, Asia,America, Africa, 27 de state si cinci mari. A primit MedaliaMuncii, in 1962, dupa ce a reusit sa treaca cu bine pesteprabusirea avionului, in timpul zborului 216 si Ordinul Muncii, in1966. A mai primit, pentru fiecare milion de km, cate o medalie,iar cand a depasit 7 milioane de km, record european, a fostfelicitata de inginerul Henri Coanda. V. E. H. a mai fostrecompensata si cu o diploma de onoare pentru intreaga activitateaviatica si diploma pentru merite deosebite in aviatia detransport.
Leonida Natalia (n. 25 iul. 1878, Vaslui - d. 1948,Bucuresti). Pedagog. Fiica intelectualilor Anastase Leonida siMatilda Gill, a urmat cursurile liceale in limba franceza la "NotreDame de Sion" din Galati si pe cele universitare la Facultatea deLitere de la Sorbona (1887 - 1901), concomitent cu Scoala NormalaSuperioara din cadrul aceleiasi universitati; si-a obtinut silicenta in filologie moderna la Universitatea Bucuresti (1904). Lareintoarcerea in tara a cerut Ministerului Instructiunii Publicedreptul de a profesa, fiind repartizata ca profesoara de limbafranceza la Liceul "Fratii Buzesti" din Craiova, apoi la Liceulexternat de fete nr. 1 din Bucuresti. La 1 nov. 1927, N.L.este investita directoarea acestui liceu, devenit acum "ReginaMaria". Face eforturi pentru a-l inzestra cu dotari ultramoderne:cabinete, laboratoare, biblioteca, sala de gimnastica, sala depregatire pentru Crucea Rosie, sau pentru introducerea unordiscipline extrascolare, de tip european, care sa dezvolte, pelanga intelect, si patriotismul, cum ar fi "Cercetasia". In 1935,Constantin Radulescu-Motru a testat gradul de pregatire siinteligenta al elevelor din liceu ajungand la urmatorul rezultat:"… 63,94% foarte inteligente; 18,80% inteligente; 13,11% normale;4, 25% mediocre; 0,12% sub mediocre". Realizarile din timpuldirectoratului sau au ajuns la cunostinta ministerului si a Curtiiregale, si i-a adus mai multe distinctii: "Rasplata Muncii" pentruinvatamant, clasa II (1924), "Ofiter al Academiei Franceze" (1933),"Brevetul pentru serviciul de distinctie" din partea "Crucii Rosii"(1942), Ordinele "Meritul Cultural" pentru scoala in grad decavaler, clasa II (1934) si "Coroana Romaniei" in grad de cavaler(1941). Aceasta prestigioasa institutie de invatamant de talieeuropeana, care o facuse pe Regina Maria sa afirme: "O munca farapreget incoronata de realizari prea frumoase, un nivel intelectualridicat si o calda atmosfera sufleteasca - iata ce mi s-a datprilejul sa constat intotdeauna, cu bucurie, la Liceul ReginaMaria", a fost desfiintata de regimul comunist in anul mortiicreatoarei sale.
Fragment din "Dictionarulpersonalitatilor feminine din spatiul romanesc", in pregatirela Editura Meronia
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
