Ziarul de Duminică

Sex, mistere, spionaj/ de Ziarul de duminică

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Ziarul de Duminica

08.10.2015, 23:39 214

Femeile şi spionajul în Primul Război Mondial

La 29 septembrie 2015, a avut loc, în organizarea Fundaţiei Europene Titulescu-Centrul de cercetare, dezbaterea „Femeile şi spionajul în Primul Război Mondial”. Invitaţi dr. Alexandru Popescu, dr. Alin Spânu. Moderator prof. univ. Adrian Năstase, preşedinte Fundaţiei. Cu această ocazie, a fost prezentat volumul „Frumoasele agente. Femeile şi spionajul. O istorie universală” (ed. I 2010, ed. II 2014, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte), o primă lucrare de sinteză asupra acestei teme din literatura românească (foto 1). A fost, de asemenea, prezentat volumul „O lume secretă. Mari spioane din secolul XX” ( 2015), al cărui autor, Vladimir Federcovski, diplomat şi agent, dezbate într-un stil romanesc felul în care serviciile de informaţii sovietice au reuşit să „strecoare” spioane în preajma unora din cele mai importante personalităţi ale mediilor culturale şi ştiinţifice.

A urmat dezbaterea temei legate de prezenţa femeilor în acţiunile informative desfăşurate în cursul celui de al Doilea Război Mondial. Dl. Alexandru Popescu a prezentat argumentele care justifică, în general, implicarea reprezentantelor „sexului slab” în asemenea activităţi, între care , acelea ale  „omului fără faţă”, Markus Wolf, şeful Stasi, care scria în capitolul „Spionaj din dragoste” din memoriile sale că femeile sunt spioni mai utili decât bărbaţii, iar o „femeie bine plasată era mai productivă decât zece diplomaţi”.  Stella Rimington, prima femeie numită la conducerea serviciului britanic de informaţii interne MI5: „Femeile au tendinţa de a gândi înainte de a acţiona. Sunt reflexive şi analitice.” Au fost prezentate o serie dintre „eroinele frontului secret” din această perioadă: Margaretha-Gertruida Zelle alias Mata Hari („O legendă mai puţin”), Gertrude Bell (O agentă „de geniu”); Elisabeth Schragmüller (“Domnişoara doctor”); Juliette Hardy („Eroină a unui roman de dragoste”). A fost, de asemenea  amintită activitatea mai puţin cunoscută a Mariei Bălan  (O „Mata Hari româncă”).

Dl Alin Spânu, autor şi al volumului „Serviciul de Informaţii al României în Războiul de Întregire Naţională (1916–1920)”, a expus o serie din datele rezultate din investigaţiile sale de arhivă care i-au permis să aducă noi  interpretări referitoare la felul în care serviciile de informaţii ale Puterilor Centrale au încercat să  implanteze în România  reţele de agente, tentativă de cele mai multe ori zădărnicită de cele româneşti. Interesante sunt şi informaţiile referitoare la biografia acestor agente încheiată în condiţii din cele mai dramatice…

 

Se mai deschid muzee!

Muzeul Literaturii Române Iaşi a inaugurat săptămâna trecută Muzeul „Cezar Petrescu” care valorifică Fondul „Cezar Petrescu” de Smaranda Chehata (sora scriitorului). Evenimentul a avut loc în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi. Expoziţia permanentă reconstituie muzeografic viaţa şi activitatea scriitorului Cezar Petrescu (foto 2), născut la Hodora, comuna Cotnari. Pe lângă obiecte care i-au aparţinut lui Cezar Petrescu (masă de secol XIX, scaun de epocă, fotoliu, maşină de scris, aparat de radio, coupe-papier din lemn, suport pentru stilou, vas ceramic), expoziţia documentară însumează fotografii cunoscute şi necunoscute, cu momente şi oameni care au trecut prin viaţa sa, cărţi în ediţii prime şi traduceri ale operei sale în limbile franceză, germană, italiană, maghiară, polonă, cehă, manuscrise, gazete şi ziare, la care a colaborat sau pe care le-a condus, precum şi reprezentări grafice, Cezar Petrescu fiind şi un talentat grafician, toate reconstituind imaginea unuia dintre cei mai fecunzi scriitori şi gazetari români ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea.

„Este o mare bucurie să deschidem un nou muzeu, nu se întâmplă în fiecare zi un asemenea eveniment. FILIT-ul reprezintă cel mai bun context pentru asta: exuberanţa creativităţii contemporane face o reverenţă în faţa valorilor trecutului.”, a declarat domnul Dan Lungu, director al MLR Iaşi şi manager al FILIT.

Muzeul „Cezar Petrescu” devine astfel cel de-al  13-lea obiectiv aflat în componenţa Muzeului Literaturii Române Iaşi, alături de Muzeul „Ion Creangă” (deschis în 1918, primul muzeu memorial-literar din ţară), Muzeul „Vasile Alecsandri”, Mirceşti (deschis în 1928), Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” (deschis în 1970), Muzeul „Mihai Codreanu”, (deschis în 1970),  Muzeul „Vasile Pogor” (deschis în 1972), Muzeul „Otilia Cazimir” (deschis în 1972),  Colecţia „Istoria teatrului românesc” (deschisă în 1976), Muzeul „Mihail Sadoveanu” (deschis în 1980), Muzeul „G. Topîrceanu” (deschis în 1985),  Muzeul „Mihai Eminescu” (deschis în 1989), Muzeul „Nicolae Gane” (deschis în 1993), Muzeul „C. Negruzzi”, Trifeşti (deschis în 1995).

 

Început bun la Artmark

 
 

Cu un total de 670.000 euro şi câteva recorduri de autor, noul sezon al licitaţiilor de artă se anunţă promiţător la Artmark. În topul celor mai interesante achiziţii (foto 3) se află recordul Theodor Aman pentru opera „Natură statică cu căpşuni” (adjudecat: 160.000 euro), Timbrul Cap de Bour 27 parale devenit cel mai valoros timbru vândut în România într-o licitaţie (adjudecat: 26.000 euro) şi Jukebox-ul Wurlitzer din anii ´40 (adjudecat: 14.000 euro)

Teatru la Cluj sub deviza „Europa noastră“

Eveniment teatral de amploare în aceste zile la Cluj - Napoca: Teatrul Naţional din localitate organizează cea de a cincea ediţie a  festivalului Întâlnirile Internaţionale de la Cluj. De această dată, genericul ales de organizatori este „Europa noastră“ (foto 4), o temă deloc restrictivă, cum aprecia la conferinţa de presă Mihai Măniuţiu, directorul Naţionalului clujean, care poate subsuma o mare diversitate de manifestări. De altfel, diversitatea este cuvântul de ordine al actualei ediţii care aduce în faţa publicului spectacole de succes aflate în repertoriu, alături de o serie de dezbateri şi conferinţe adiacente temei manifestării. În Sala mare, în studioul Euphorion şi în studioul ArtClub sunt prezentate producţii experimentale, dar şi montări clasice, cum a fost spectacolul care a deschis festivalul: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, dramatizare după Camil Petrescu.

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj şi Teatrul „Aureliu Manea” din Turda se alătură şi ele manifestărilor cu două spectacole purtând semnătura regizorală a lui Mihai Măniuţiu: Recviem pentru un spion de George Tabori, respective Vertij (text Mihai Măniuţiu)

Mesele rotunde au fost primite cu interes de specialişti şi de alţi iubitori ai artei dramatice, ele abordând subiecte incitante precum Europa noastră teatrală, moderator Marina Constantinescu, Festivaluri de teatru în actualul context internaţional, moderator cunoscutul regizor Roberto Bacci. Una dintre dezbateri, intitulată Trasee imaginare. Teatrul Naţional Cluj-Napoca 2016 - 2021 a fost moderată chiar de cei ce diriguiesc destinele teatrului clujean, managerul Mihai Măniuţiu şi directorul artistic Ştefana Pop-Curşeu. La Mediateca Institutului Francez din Cluj, va avea loc mâine o întâlnire cu publicul a dramaturgului Matei Vişniec.

De altfel, numeroşi invitaţi participă la bogatul program al Întâlnirilor: dramaturgi, actori, scriitori din ţară, cărora li se alătură oameni de cultură, directori de festivaluri din Portugalia, Franţa, Italia, Turcia, Spania, Germania, Israel. Un oaspete cu totul special a fost prezent în sală la spectacolul cu Ultima noapte…Este vorba de Camil Aurelian Petrescu, fiul dramaturgului.

 În această seară (vineri 9 oct), Teatrul Naţional va decerna premiile sale anuale care vor onora cele mai bune spectacole, cei mai buni actori, cel mai bun regizor, cel mai bun tehnician. Cel mai bun spectacol va fi desemnat on-line, prin votul publicului. (Radu Constantinescu)

 

Angela Gheorghiu European Cultural Award

Angela Gheorghiu (foto 5) a primit, săptămâna trecută, la Dresda, European Cultural  Award, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Frauenkirche, sub semnul sărbătoririi unui sfert de secol de la unificarea Germaniei. Premiile culturale europene (European Cultural Awards) sunt acordate, sub patronajul Parlamentului European, atât personalităţilor importante din domeniile social, politic şi cultural, cât şi organizaţiilor care, prin activitatea lor, contribuie la ideea unei Europe unite.

Angela Gheorghiu este singura personalitate culturală din România laureată anul acesta a Premiilor culturale europene, numele său înscriindu-se într-o galerie impresionantă, care îi include, printre alţii, pe regina Silvia a Suediei, fostul premier spaniol Felipe Gonzales şi fostul ministru de externe german Hans Dietrich Gaenscher.

Fundaţia Culturală Europeană „Pro Europa” decernează Premiile culturale europene o dată la doi ani personalităţilor de anvergură din diferite domenii de activitate, care se disting prin promovarea dialogului între ţările şi regiunile din spaţiul european.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO