• Leu / EUR4.7791
  • Leu / GBP5.6655
  • Leu / USD4.2931
Ziarul de Duminică

Solomon Marcus: „Nu reuşim încă să conciliem tradiţia cărţii cu noutatea internetului”/ de Daniel Cristea-Enache

Autor: Daniel Cristea Enache

19.07.2013, 00:05 445

- Nu peste mult timp se va fi scurs un sfert de secol de la momentul decembrie 1989. Cum s-ar contura un profil al cititorului tânăr de azi pe care destui nostalgici îl califică drept „incult”?

- Să facem radiografia acestei întrebări.

a. Întrebarea e formulată polemic;

b. Nostalgicii la care se face referinţă nu sunt cei care regretă comunismul, ci cei care regretă perioada anterioară emergenţei paradigmei informaţiei, comunicării, calculatorului şi internetului. Însă întâmplarea a făcut ca Internetul să apară la scurt timp după căderea comunismului, în decembrie 1989, astfel încât cele două revoluţii, una politică, cealaltă relativă la tehnologie şi tip de civilizaţie, să se confunde, dând unora impresia că revoluţia internetului ar fi fost o consecinţă a căderii comunismului;

c. Faptul că întrebarea nu se referă la tânărul generic de azi, ci numai la cel care citeşte, arată clar că s-a adoptat presupoziţia conform căreia lectura este o condiţie necesară a culturii;

d. Se subînţelege sau se poate bănui că este vorba de lectura tradiţională, a textelor pe suport hârtie, în spiritul civilizaţiei Gutenberg. Aici apare o sciziune a intelectualităţii, unii consideră că numai lectura cărţilor pe suport hârtie este un act de cultură, alţii incluzând şi lectura pe suport electronic. De curând, Nicolae Manolescu a calificat relaţia cu calculatorul o formă de sclavie intelectuală, punând-o în contrast cu libertatea oferită de cultura umanistă;

e. Sciziunea la care ne-am referit mai sus se extinde şi la modul de a înţelege cultura. Aici, confuzia este gravă, aşa cum se poate vedea în practica şcolara şi universitară, care ratează sistematic transformarea livrării de cunoştinţe în fapt de cultură. Fenomenul sclaviei culturale s-a generalizat, el nu se referă numai la calculator şi la informatică, ci la ansamblul procesului instructiv;

f. Tonul întrebării sugerează un răspuns problematic, de contestare sau cel puţin de nuanţare a ipotezei naturii predominant inculte a cititorilor tineri de azi. Într-adevăr, experienţa mea personală, ca unul care îşi petrece mult timp în compania oamenilor tineri, este derutantă. Când merg într-o tabără Canguru (de antrenament în inventarea de probleme frumoase), la Straja, judeţul Hunedoara, întâlnesc cu precădere şcolari cu slabe lecturi de carte tradiţională, şcolari slabi în materie de Eminescu şi, în general, de poezie, dar excelenţi în controverse pe diferite probleme, în construirea spontană de argumente şi contraargumente şi foarte familiarizaţi cu internetul; dar când citesc revistele şcolare, cum mi s-a întâmplat recent cu revista Galleria a Liceului Vasile Alecsandri din Iaşi, unde predomină scrierile literare ale elevilor, îmi dau seama că este vorba de un alt segment al lumii şcolare decât cel întâlnit la Straja. Faptul că mulţi elevi din clasele superioare, cu foarte precare lecturi de carte tradiţională, reuşesc să construiască discursuri spontane, perfect articulate, inteligente, să imagineze pe loc o replică la un argument al oponentului, arată că Internetul (căci şcolarii la care ne referim s-au născut în epoca internetului) dezvoltă tipuri de gândire, înţelegere şi comportament diferite de cele cu care ne-am format noi, adulţii şi bătrânii. Există o cultură a internetului, un nou mod de aşezare a lucrurilor în creier, de formare comportamentală pe care trebuie să le urmărim cu atenţie, să nu rămânem blocaţi în ideea că singura cultură este aceea care repetă modelul în care noi ne-am format;

g. Ironia la adresa nostalgicilor indică o recunoaştere a faptului că atât ideea de lectură, cât şi aceea de cultură trebuie reconsiderate în raport cu noile paradigme care domină lumea. Înţelegem de aici că tensiunea dintre cerinţele conflictuale de mai sus trebuie ţinută sub control, prin găsirea unui echilibru între lectura pe internet şi cea tradiţională. Ironia la adresa nostalgicilor merită întreaga apreciere, în condiţiile în care unele personalităţi ale culturii umaniste condamnă civilizaţia calculatorului şi internetului drept una dictatorială, opusă libertăţii oferite de cultura umanistă. Se actualizează astfel polemica purtată în Parlamentul României în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, între Spiru Haret, care cerea introducerea claselor reale, alături de cele clasice, şi cei care, ca Delavrancea, cereau să se rămână la Legea Educaţiei din 1864, în care nu se recunoşteau cu valoare formativă, culturală şi de caractere decât disciplinele umaniste de tipul limbii, literaturii, istoriei, religiei şi filosofiei;

h. Numai că acum şi modelul Haret, care a fost unul de succes timp de mai multe decenii, se cere reconsiderat în acord cu noile cerinţe de metabolism total al diferitelor domenii ale culturii, ale ştiinţei. Pentru Maiorescu şi Haret, împărţirea culturii într-o parte a rigorii şi o alta a fineţii era un program care venea dintr-o întreagă istorie şi se cerea îndeplinit, deci şi educaţia trebuia să urmeze acest tipar. Începând însă cu mijlocul secolului trecut acest model a început a se perima, impunându-se un altul, care pune accentul nu pe separare, ci pe interacţiune şi integrare.  Continuăm să trăim într-o cultură a fragmentului, nu reuşim încă să conciliem tradiţia cărţii cu noutatea internetului, gândirea exactă cu cea bazată pe imprecizie. În aceste condiţii, eşecul şcolii în educarea unei înţelegeri integrative a lumii atârnă ca o piatră de moară de orice proiect cultural.

 

Solomon Marcus, născut la 1 martie 1925, Bacău, este profesor consultant al Universităţii din Bucureşti, matematică, membru titular al Academiei Române. Cercetări în matematică, informatică, lingvistică, analiză şi teorie literară, semiotică, antropologie culturală, istoria şi filosofia ştiinţei, domenii în care a publicat câteva zeci de cărţi în 11 limbi şi câteva sute de articole în reviste academice de specialitate. Recunoscut drept unul dintre iniţiatorii lingvisticii matematice şi poeticii matematice.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7791
Diferență: -0,0063
Ieri: 4.7794
Azi: 4.2931
Diferență: -0,4475
Ieri: 4.3124
Azi: 5.6655
Diferență: -0,1058
Ieri: 5.6715
Azi: 4.3703
Diferență: -0,1873
Ieri: 4.3785