Pentru românii care aveau ochii sufletului deschişi la începutulanilor '80 numele doctorului Dumitru Constantin (altul decât tizulsău perfect care semna articole despre politica externă) înseamnăautorul unui adevărat bestseller intitulat "Inteligenţa materiei".Între timp cartea a fost reeditată şi mult adăugită - vezi ultimaediţie apărută la Editura Eikon (Cluj Napoca, 2009) - iar mediculmilitar Dumitru Constantin Dulcan a mai scris şi o continuare,însoţită de un fel de poveste a primei cărţi, intitulată "Încăutarea sensului pierdut" în doua volume (Ed. Eikon, 2008). Primuldintre aceste două volume, intitulat "Întâlnirea cu destinul" estede fapt o autobiografie unde ni se arată traseul de până azi alautorului iar rezultatul cercetărilor ultime le găsim în volumul aldoilea intitulat "Creierul şi noua spiritualitate".
Profesorul universitar doctor Dumitru Constantin are astăzi gradulde general, este medic militar specializat în neurologie şipsihiatrie, autor a numeroase alte lucrări ştiinţifice, specialistîn acupunctură. Ultima carte pe care apare numele lui DumitruConstantin Dulcan are titlul "Către noi înşine" şi a apărut recentla aceeşi Editură Eikon (2010). De această dată este o carte dedialoguri cu două distinse personalităţi ale Ardealului:Stela-Maria Ivaneş şi Constantin Ivaneş. Doamna Stela-Maria Ivaneşeste doctor în filosofia ştiinţei, licenţiată în filosofie, istorieşi psihologie. Cunoscută realizatoare a unor emisiuni de radio şiTV sub pseudonimul Stela-Maria Rareş, scriitoare. Binecunoscută şiinconfundabilă voce a radioului clujean (sub pseudonimul SergiuAlex), Constantin Ivaneş e licenţiat în istorie şi este scriitor,traducător şi realizator de emisiuni radio şi TV.
Am mai remarcat şi cu alt prilej că în România nu se prea respectăpropritatea termenilor nici în cazul unor astfel de cărţi fiindcăde obicei o carte de interviuri poartă impropriu numele "carte dedialoguri". Ei bine, ceea ce regăsim pe coperta cărţii de faţă esteindubitabil acoperit de realitate: Dumitru Constantin Dulcan îndialog cu Stela-Maria Ivaneş şi Constantin Ivaneş. Iar tematicaeste foarte diversă, chiar dacă toate subiectele converg spre unsingur orizont, cel al spiritualităţii. Ce sunt viaţa, sănătatea şiboala, iubire şi sexualitate, a crede - a nu crede, desprefericire, un miracol: omul, ce fel de schimbări ne aşteaptă înviitor - iată doar câteva teme majore ale acestei incitantecărţi.
"Stela Maria Ivaneş: "(...) Te înfurii când vezi de câtăiraţionalitate suntem capabili uneori pentru că nimeni nu poate ştisau explica exact de ce te încântă fiinţa iubită, de ce te-nfioarăpână şi gândul la ea, de ce îţi apropie, magic, veşnicia."
Contantin Ivaneş: "Este un dat aici: fiecare trebuie să găsimrăspunsuri la propriile întrebări şi nelinişti, pentru că,probabil, numai noi trebuie să ne răspundem..."
Dumitru Constantin Dulcan: De ce este dragostea "oarbă"? Pentru căeste instrumentul pe care raţiunea divină l-a inventat pentru aasigura perpetuarea speciei. Acest interes pare să fie un imperativpentru Creator comparativ cu omul. (...) În actul de reproducerenatura a investit cea mai mare energie. Lasă impresia că singurafinalitate a unei fiinţe nu este decât aceea de a atinge apogeul deperpetuare. Dacă, în viziune teologică, noi suntem rezultatulcreaţiei divine care a pus în noi toate elementele necesare actuluide înmulţire, nu văd de ce am pune sub semnul păcatului ceva carene vine de la Dumnezeu. Sunt mari sfinţi în istoria bisericiicreştine care nu pot fi consideraţi ca fiind mai puţini sfinţipentru că părinţii lor i-au conceput pe cale sexuală. (...) Când,pragmatic vorbind, nu era nevoie decât de contactul banal a douăcelule germinative cum pare să se întâmple la alte specii, de ce afost nevoie la om de nenumărate drame generate de sentimenteleimplicate în atracţia dintre două sexe?" (p. 180 -182).
Iar aici doctorul Dumitru Contantin - distins în anul 1992 cupremiul pentru filosofie "Vasile Conta" al Academie Române pentrucartea "Inteligenţa materiei" - abandonează, fără a-l uita,instrumentarul omului de ştiinţă şi este atras de întrebărisapienţiale: "Tocmai graţie transcenderii de la fizic la spirit,prin apariţia sentimentului de iubire, a fost posibilătransfigurarea banalului în sublim. Din acest motiv, cred căsemnificaţia sexualităţii umane este mult mai profundă,transgresând de la finalitatea perpetuării la simbolismul refaceriicontinue a unităţii primordiale arhetipale. Am putea vedea însexualitate o repetare a mitului creaţiei, o tulbure chemare dinadâncurile fiinţei spre rezidirea matricei dintâi a lumii vii. Înmod cert, numai prin transcenderea spiritului de la lut, de lacarnal la imperiul sentimentelor distilate în frumuseţe, înreverie, în sublim, fiinţa noastră se poate înnobila cu valenţeleumanului." (p. 182)...
Ceea ce am remarcat - încă de la cartea care l-a făcut celebru - laprofesorul Dumitru Constantin este această uşurinţă de a converticercetarea ştiinţifică în metafizică, act deloc facil. Şi care nueste la îndemâna oricui. De obicei puţină lume care se lansează înmeditaţii cu privire la spiritualitate deţine cu adevăratcunoştinţe ştiinţifice de amplitudine. Tocmai prin asta cred căşi-a cucerit cititorii şi nenumăraţii admiratori autorul"Inteligenţei materiei".
Pe de altă parte, nu încetez să subliniez, în oceanul de urechismecare poartă astăzi pălăria de parapsihologie, paranormal,bioenergie etc etc rareori sunt cercetătorii avizaţi şi din punctde vedere ştiinţific şi spiritual. Profesorul universitar doctorDumitru Constantin Dulcan este unul dintre aceştia. Mai mult,fiindcă unul dintre vectorii vocaţiei cercetătorului estecreativitatea, Dumitru Constantin pledează continuu pentruîncurajarea acesteia: "Creativitatea este singurul motor carecontinuă evoluţia civilizaţiei. Dacă omul nu ar fi fost creativ, arfi rămas în epoca de piatră, dar a fost unul care a adăugat o coadăde lemn pietrei şi a făcut un pas înainte prin randamentulcâştigat, a fost apoi un altul care a creat celelalte unelte şi aşas-a creat civilizaţia. Creativitatea înseamnă ieşirea din rutină,din stagnare şi monotonie, indiferent de domeniul de aplicare.Orice creaţia înseamnă o schimbare. Orice revoluţia impune oschimbare. Şi pentru a ieşi din criză este nevoie de o schimbare dementalitate, de gândire, de resorturi sociale" (p.312).
Cartea de faţă este însă şi un semnal de alarmă, căci dialogulcapătă spre final şi accente grave, vorbindu-se de "o schimbarea aparadigmei, a tiparului mental, a gândirii prin înălţareaconştiinţei la dimensiunea sa cosmică" (p.342). Iată care poate fiuna dintre concluziile lucrării în viziunea prof. DumitruConstantin: "Este nevoie de o nouă cunoaştere şi simt că princonstrângerile sociale care i se impun din nevoia de supravieţuire,terenul pentru alt mod de percepere a universului este pregătit.Gândirea materialistă şi-a epuizat resursele, şi-a atins limitele.O altă fundamentare va salva lumea, una reală, a adevărului despreceea ce numim existenţă"(p.343)...
Parafrază după Marc Aureliu, dialogul este o chemare şi unavertisment cu ţintă clară: "Către noi înşine". În măsura în careîntregul numit umanitate va găsi răspunsurile potrivite, vomsupravieţui ca oameni par să susţină la unison cele treipersonalităţi.
MARIUS VASILEANU (n. 14 apr. 1964 la Gura Humorului, Bucovina)are o licenţă în filosofie (Universitatea Bucureşti) şi un masterîn antropologia spaţiului sacru (Universitatea de Arhitectură ''IonMincu''). Este doctorand al Universităţii Bucureşti, Facultatea deLitere, cu o temă interdisciplinară în care continuă studiile deantropologie a religiei. A fost director al Editurii Muzicale şiprofesor de istorie a religiilor în învăţământul preuniversitar. Asusţinut o bogată activitate în presă: studii, articole, eseuri,recenzii, proză scurtă, editoriale, interviuri - în jurnale,reviste culturale şi cu profil spiritual -, producător şirealizator de emisiuni radio, numeroase colaborări la principaleleteleviziuni centrale. În ultimii ani a fost editorialist şi editorcoordonator (departamentul cultură-religie) la ziarul ''Adevărul''şi redactor-şef al revistei ''Adevărul literar şi artistic'';ulterior a fost senior editor la agenţia de presă ''NewsIn'',coordonând departamentele de cultură-religie şi media-publicitate.Actualmente semnează o rubrică săptămânală în suplimentul''Aldine'' al ziarului ''România liberă'' şi predă istoriareligiilor la Universitatea Bucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
