Ziarul de Duminică

Spita cavalerilor de Pruncul

28.01.2006, 19:34 532

Printre neamurile nobile romanesti de obarsie armeneasca din Bucovina austriaca se numara cea cu numele poetic de "Pruncul", nume care in ortografia oficiala figura ca "von Prunkul". La inceputurile ei se refera un studiu remarcabil al lui Traian Larionescu, heraldist cu totul uitat astazi, fost bibliotecar la Fundatia Regele Carol I, astazi Biblioteca Centrala Universitara: "Familii vechi bucovinene", publicat in volumul colectiv Arhiva Genealogica Romana (1944). "Strabunii familiei Pruncul au jucat un rol important in viata armenilor din Moldova. Traditional, familia Pruncul ar descinde din familia Danovac intalnita inca pe la 1512, cand Dragan Danovac a zidit biserica Hagi-Gadar (Mitoc) de langa Suceava, locul de pelerinaj al armenilor bucovineni" (p.21). Interesul lui Traian Larionescu pentru aceasta familie se explica cu siguranta prin faptul ca nora directorului marii biblioteci in cadrul careia lucra heraldistul, cobora din aceasta respectabila spita bucovineana, alte neamuri nebeneficiind in acest studiu de precizari. O familie boiereasca cu numele de "Pruncu" a existat si la Focsani in veacul al XIX-lea, dar legatura dintre cele doua spite nu este deloc sigura.

Familia Pruncul din Bucovina a primit rangul nobiliar de "cavaler" (Ritter) la 22 octombrie 1790, asadar cu relativ putin timp dupa ce Bucovina a intrat - in anul 1775 - in componenta Imperiului austriac. In anul 1988 l-am cunoscut pe domnul Ariton Goilav, descendent, atat al unei alte familii armenesti ilustre din Moldova care traia in Bucuresti, cat si al "Pruncilor". Domnia sa mi-a pus la dispozitie un arbore genealogic al familiei Pruncul, tiparit in limba germana. El incepe cu un Grigore Pruncu, "judex Bucovinae", personaj asadar insemnat al regiunii in a doua jumatate a secolului XVIII, care a avut trei fii: Ariton, Cristian si Luca, din care coboara trei ramuri diferite ale familiei. Arborele este foarte ramuros si merge pana in veacul XX, fiind populat cu multe nume ilustre inrudite, din aceeasi sfera a familiilor nobile romano-armenesti din Bucovina: Kapri, Tatos, Botuschan, Volcinschi, Aritonovici, Jakubenz, Goilav, Buiucliu, Ciomac.

Din ramura lui Ariton "Ritter von Prunkul" coboara fondatoarea Casei Romane din Paris - institutie culturala merituoasa, desi foarte putin cunoscuta in tara: Cristina Sturdza nascuta Tillemann-Pruncul, fiica lui Alexandru Tillemann si a sotiei acestuia, Vartenica, nascuta Pruncul. A fost casatorita cu scriitorul Grigore M. Sturdza, stranepot in linie directa al Veronicai Micle.

Din alta ramura, cea a lui Cristian (in armeneste Haczeres) "Ritter von Prunkul", descindea Dr. Johann von Prunkul, casatorit cu o verisoara a sa Valerie von Prunkul, avand drept fiica pe Adrienne, sotia poetului Sandu Tzigara-Samurcas, fiul cunoscutului istoric de arta Alexandru Tzigara-Samurcas. Nascuta la Viena in anul 1906, Adrienne Prunkul-Samurcas (foto) - dupa cum semneaza pe coperta volumului sau de versuri in limba germana aparut la Bucuresti in 1969 - mi se pare a fi fost o poeta surprinzator de talentata. Ca si multi alti membri ai generatiei si ai clasei sale sociale, a fost prinsa intre mai multe lumi, intre care au existat nu putine tensiuni si conflicte. Cunoscatoare perfecta a limbii lui Goethe, Adrienne Prunkul-Samurcas era profund atasata de cultura austro-germana, sentiment care transpare in poeziile sale in care Heidelbergul si Bambergul, de pilda, sunt orase evocate cu multa naturalete. Autoarea nu ramane insa mai putin impresionata de manastirile din nordul Bucovinei, precum si de bisericile fortificate din Ardeal. O geografie reala oglindeste o geografie spirituala in versuri condensate, in acelasi timp moderne si traditionaliste, care uneori trimit cu gandul la haikuul japonez, alteori la Holderlin sau la alti mari poeti de limba germana.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO