Ziarul de Duminică

STAMPE / Cea de-a doua fata a lui Bibescu Voda

STAMPE / Cea de-a doua fata a lui Bibescu Voda
04.08.2009, 15:27 1225
Fara indoiala, acest tip de politica a daunat imaginii lor ca personaje istorice, unii fiind ridicati in slavi, iar altii nedreptatiti sau chiar condamnati la uitare. Rectificarea trebuie facuta in urma unei analize conforme determinismului istoric. Se va remarca indata aportul substantial la trezirea constiintei nationale a valahilor al unui personaj exterior Fratiei, dar factual credincios acesteia. Este vorba de Gheorghe Bibescu.
Pozitia sa in stat si supravegherea severa exercitata de rusi prin consuli si agentii secreti nu i-au permis o implicare directa, ba in cateva cazuri a fost chiar obligat sa ia pozitie ostila miscarii revolutionare, insa mai mult prin vorbe decat prin fapte. Era o ostilitate de parada, care a facut posibila nu doar declansarea revolutiei pe mosia sa de la Islaz, ci si dezvoltarea ei punctuala pe o temelie legala, Voda recunoscand asa-numitul guvern provizoriu… Si-a sacrificat domnia, dupa propria marturisire, pentru ca revolutia sa fie o continuare a ceea ce lasase neterminat Tudor Vladimirescu, un impuls spre modernizare si un pas fara intoarcere catre Europa. A avut convingerea – soptita la urechea lui C.A. Rosetti – ca urmau unirea cu Moldova si obtinerea independentei de stat.
Retras la Campulung Muscel si apoi la Brasov, dupa – subliniez - trei zile de domnie cu guvern revolutionar, marele patriot va purta cu mandrie cocarda tricolora, spre stupoarea boierilor si a negustorilor refugiati acolo tocmai de teama „zaverei".
Atras de frumusetea sotiei lui Voda, Maritica Bibescu, pictorul Szathmari a fost un obisnuit al familiei domnitoare. Era firesc sa-i fi imortalizat pe acestia in desene, miniaturi si litografii. Desenul de fata, care a stat la temelia unui tablou si a unei litografii editate la Paris, il infatiseaza pe Gheorghe Bibescu fericit ca a obtinut divortul de Zoe Brancoveanu si ca era pe punctul de a se casatori cu aleasa inimii.
 
 

EMANUEL BADESCU (n. 25 august 1952) este bibliotecar in cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane. Licentiat in istorie la Universitatea Bucuresti, a colaborat cu peste 1.000 articole la revistele "Formula AS", "Lumea Magazin", "Magazin Istoric" si la "Ziarul de Duminica". A publicat 1 Decembrie 1918 Alba Iulia – Bucureşti si Imnurile nationale la romani. Este şi coautor al volumelor Scurtă istorie a regalităţii in România, Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Conspiraţia securităţii, Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I (volum premiat de Uniunea Scriitorilor).  

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO