• Leu / EUR4.6830
  • Leu / GBP5.2808
  • Leu / USD4.1063
Ziarul de Duminică

Străzile Bucureştilor – mică istorie sentimentală în imagini (LIII). Pieţele oraşului: Romană/ de dr. Alexandru Popescu

Străzile Bucureştilor – mică istorie sentimentală în imagini (LIII). Pieţele oraşului: Romană/ de dr. Alexandru Popescu

Autor: Dr. Alexandru Popescu

11 ian 2013 578

"Filiera latină"

Dacă există o serie de pieţe şi artere al căror nume este legat de victoriile armatei române în Războiul de independenţă (1877-1878), există o altă serie de spaţii bucureştene încadrându-se "filierei latine", deci menite să marcheze originea noastră romană. Desigur, dintre acestea cel mai impunător spaţiu este acela al Pieţei Romane, care, în acelaşi timp, constituie un alt punct nodal pe axa nord-sud a Capitalei, aici întretăindu-se câteva artere importante: Bulevardele Lascăr Catargiu, Dacia, Magheru şi Strada Căderea Bastiliei.

De la ASE…

Au existat două momente-cheie în dezvoltarea Pieţei Romane. Primul a fost construcţia "Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale" (instituţie de învăţământ fondată în 1913 prin decret regal), cum s-a numit ea iniţial, care a durat, de fapt, nu mai puţin de 10 ani, fiind începută în 1916 şi încheiată în 1926. Motivele acestei "istorii îndelungate" au fost Primul Război Mondial, dar şi altele de natură politică dar şi materială. Palatul a fost construit într-un stil neoclasic, după proiectul arhitecţilor Grigore Cerchez, Edmond van Saanen Algi şi Culina Arghir. Unul din elementele construcţiei, bila enormă din partea de sus a acoperişului, a intrat în "folclorul" bucureştean, cu diverse interpretări.

Clădirea a căpătat diverse alte denumiri, după cele atribuite instituţiei pe care o adăposteşte, dar cel mai adesea bucureştenii s-au obişnuit să o denumească familiar "ASE" ("Academia de Studii Economice"). Ulterior, clădirii i s-au adăugat o serie de corpuri noi şi un fel de "pasarelă" care face legătura cu acestea a căror faţadă se află pe Calea Dorobanţi.

În tot cazul, spaţiul din faţa ASE din Piaţa Romană este unul dintre cele mai aglomerate din Bucureşti, nu numai datorită numeroşilor studenţi, ci şi faptului că aici se află staţiile terminus ale unor mijloace de transport în comun.

…la "Lupoaică", alte statui

Monument denumit de bucureşteni în mod familiar "Lupoaica" a avut o istorie complicată, în funcţie de unele contexte, dar şi a unor "idei" ale edililor capitalei. Dăruită de primăria Romei Bucureştilor, statuia, reprezentându-i pe Romulus şi Remus alăptaţi de "lupoaica ancestrală", considerată o "dovadă" a descendenţei noastre latine, a "străbătut", cum s-a spus, jumătate din Bucureşti: a fost adusă în ţară cu ocazia Expoziţiei Naţionale, organizată, în 1906, în Parcul Carol, fiind amplasată, la început, la Arenele Romane. În 1908, din Parcul Carol a fost mutată în Piaţa Sfântul Gheorghe, apoi, în 1931, pe Dealul Mitropoliei. A mai popositşi prin Piaţa Dorobanţi, pentru ca, în cele din urmă, să fie plasată, în 1997, în Piaţa Romană, în spaţiul de la capătul Bulevardului Lascăr Catargiu (unde se pare că îi "incomoda" destul de mult pe şoferi), pentru ca, în 2010, să îşi găsească "liniştea" unde mai fusese, în piaţeta din dreptul Străzii Lipscani. Oare cât va mai rămâne aici ?

De fapt, în Piaţa Romană, fusese amplasată o statuie care îşi avea într-adevăr locul potrivit aici, aceea a lui Lascăr Catargiu, având în vedere joncţiunea cu bulevardul care îi poartă numele, dar aceasta a fost demolată în cadrul "campaniei" din anii 1950 desfăşurată de autorităţile comuniste. Ca o reparaţie târzie, această statuie a fost refăcută, dar nu la locul ei iniţial, ci "mai jos", pe Bulevardul Lascăr Catargiu.

…şi "Casa Lalu"

Piaţa Romană adăposteşte şi o serie de clădiri de patrimoniu înscrise în Lista Monumentelor Istorice, cele mai multe fiind construite la sfârşitul secolului XIX şi începutul celui următor, unele aparţinând unor personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, cum este "Casa geolog Sabba Stefanescu".

Dar cea mai complicată şi dureroasă istorie este aceea a construcţiei cu certă valoare arhitectonică, aflată alături de Academia Comercială, care a aparţinut de asemenea unor personalităţi ale şcolii medicale româneşti, doctorul Nanu-Muscel şi profesorul Socrate Lalu, care, după ce a studiat la Paris, cu cei mai mari specialisti ai timpului, a preferat să se întoarcă în ţară, unde a adus o contribuţie esenţiala la dezvoltarea farmacologiei.

Nu ştiu care sunt "dedesupturile" avatarurilor prin care a trecut acest imobil, dar, la un moment dat, după i-au fost demolate anexele dinspre strada Gral. Stanislas Cihoschi, a fost lăsată în părăsire, ajungând într-o avansată stare de degradare. În urma protestelor unor asociaţii de protecţie a patrimoniului arhitectonic, imobilul a fost "protejat" prin… instalarea unor panouri de metal la uşi la ferestre, în timp ce, pe acoperişul şi la ferestrele ei, creşteau lăstari. Să fi fost vorba de "metoda" uzitată şi în alte cazuri de abandonare voluntară a imobilului până la degradarea sa totală, ceea ce ar fi permis demolarea sa şi înălţarea a cine ştie ce "clădire înaltă" într-un spaţiu central deosebit de valoros.

Potrivit unei ştiri de ultimă oră, în urma intrării în insolvenţă a firmei în proprietatea căreia se află imobilul (Proconces Ro), controlată de investitori spanioli (!), se intenţionează cumpărarea acestei case de către ASE, în vederea demolării sale şi construirii unui corp nou.

Deci tot la demolări ajungem…

Etichete:

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6830
Diferență: 0,0171
Ieri: 4.6822
Azi: 4.1063
Diferență: 0,2197
Ieri: 4.0973
Azi: 5.2808
Diferență: 0,3611
Ieri: 5.2618
Azi: 4.1555
Diferență: 0,0048
Ieri: 4.1553