Ziarul de Duminică

Străzile Bucureştilor – mică istorie sentimentală în imagini (LVIII). Voievozii/ de Dr. Alexandru Popescu. GALERIE FOTO

Şoseaua Ştefan cel Mare

GALERIE FOTO

Autor: Dr. Alexandru Popescu

14.02.2013, 23:43 1117

Domnitorii Bucureştilor

Începuturile "oraşului lui Bucur", întemeietorul său legendar, se leagă de numele unor voievozi, unii dintre ei personalităţi politice de seamă. Se pare că acela care l-a întemeiat cu adevărat a fost Mircea cel Bătrân. Prima atestare documentară a Bucureştilor datează din vremea lui Vlad Ţepeş (21 septembrie 1459). În vremea lui Radu cel Frumos, oraşul este ales, în 1465, să devină reşedinţă domnească, iar Mircea Ciobanul ctitoreşte Biserica domnească. În sfârşit, în 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Duca, Bucureştii devin în mod oficial, capitala Ţării Româneşti.

O carte de istorie

…poate fi considerat nomenclatorul străzilor Bucureştilor şi în ceea ce priveşte domnitorii, "Sfinţii Voievozi", cum se numeşte una dintre ele, ai Ţărilor române. Aceste nume, făcând parte probabil din categoriile cel mai substanţial reprezentate, au fost stabilite în diferite perioade istorice, ceea ce reiese şi din faptul că unele se dublează.

Dar iată o listă, selectivă desigur, a străzilor Capitalei care poartă un asemenea nume, în ordine alfabetică: Alexandru Lahovari, Alexandru Lapuşneanu, Alexandru Moruzzi , Constantin Brâncoveanu, Mircea cel Bătrân, Mircea Ciobanu, Petru Vodă,

Petru Rareş, Radu de la Afumaţi, Radu Voda, Seneslav Voievod, Şerban Vodă, Ţepeluş, Ţepeş Vodă, Vasile Lupu, Vintilă Vodă, Vlaicu Voda, Vlad Dracul, Vladislav Voievod, Vodă Constantin. Ar mai fi de remarcat faptul că unele din numele acestor străzi, acoperind întreaga istorie medievală românească din cele două principate, au fost acordate chiar înainte de Unire, ceea ce desigur este elocvent pentru starea de spirit care domnea în oraşul care avea să devină Capitala României.


De la Ştefan cel Mare la Mihai Viteazul


Desigur din acest nomenclator nu putea lipsi Ştefan cel Mare, arteră ("Şosea") al cărei peisaj s-a modificat substanţial în perioada construirii cvartalelor de blocuri de locuinţe. Singura clădire care s-a mai păstrat, cu o arhitectură oarecum gotică, adăposteşte acum Inspectoratul General al Poliţiei Române.

O soartă asemănătoare a avut-o şi artera care a primit numele tradiţional al lui Mihai Viteazul, Şoseaua Mihai Bravu "populată" numai cu blocuri noi. Mai există însă o stradă în Bucureşti care poartă numele domnul primei Uniri, Mihai Vodă, aflată în spatele Palatului CEC, pe care s-au păstrat o serie de clădiri impunătoare, ridicate la sfârşitul secolului XIX şi începutul celui următor, unele figurând pe Lista monumentelor istorice, cum este aceea care adăposteşte acum Centrul Cultural al M.A.I.


Un domn-ctitor


...poate fi considerat Matei Basarab (1632-1654), dat fiind că a ridicat peste 30 de biserici, depăşindu-l din acest punct de vedere şi pe Ştefan cel Mare. Deşi Bucureştii nu se pot mândri cu asemenea ctitorii, memoria sa a fost imortalizată în două străzi care îi poartă numele, pe care se află clădiri şi edificii importante.

Astfel, pe Str. Matei Basarab, aflată în apropierea Căii Călăraşi, se găsesc numeroase clădiri de patrimoniu, construite la cumpăna dintre secolele XIX-XX.

Cea de a doua stradă care poartă numele acestui domnitor, Str. Matei Voievod se află în apropiere de Şoseaua Mihai Bravu, adăpostind şi ea clădiri ridicate în perioada amintită care figurează pe Lista monumentelor istorice, ceea ce constituie o excepţie pentru o zonă a Bucureştilor care a suferit substanţiale transformări. Cea mai importantă este desigur aceea a Colegiul Naţional "Matei Basarab" , una din cele mai vechi şi importante instituţii de învăţământ ale Capitalei, înfiinţată prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza încă în 1859. Din 1885, Liceul s-a mutat în actuala clădire căreia, în decursul timpului, i s-a adăugat o aripă nouă. În perioada interbelică, a fost construită şi o sală de spectacole care a devenit una din cele mai reprezentative din Bucureşti.

Desigur, în cuprinsul acestui episod nu putem pomeni toate străzile care poartă nume de voievozi. Ne vom rezuma la încă două dintre ele aparţinând unor domni care s-au ilustrat prin acte de cultură în cuprinsul oraşului sau au devenit …

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO