Considerate adevărate file de istorie, imortalizate în piatră sau metal, plăcile memoriale sunt menite să rememoreze şi să fixeze pentru eternitate evenimente istorice dar şi momente ale existenţei unor personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti.
De-a lungul vremii, aceste „semne ale memoriei” şi-au făcut apariţia pe casele Bucureştilor, dar nu s-ar putea spune că ele sunt rezultatul unor acţiuni continue, sistematice, astfel încât, la ora actuală, nu există un repertoriu complet al lor. În bună măsură, o asemenea lacună a fost remediată prin apariţia unor lucrărări ca Itinerare Memorialistice Bucureştene de Corneliu Lupes (Editura Muzeul Literaturii Române, 2003) şi Odiseea plăcilor memoriale de Ion Lazu (Editura Bibliotecii Metropolitane, Bucureşti, 2012).
Vom încerca şi noi să completăm informaţiile referitoare la acest domeniu, dar, mai ales, să facem unele propuneri pe care le considerăm necesare.
Eminescu la Bucureşti şi la Viena
Deşi şi-a petrecut o bună parte a existenţei sale în Bucureşti, deşi există în oraş numeroase locuri (imobile sau sedii ale unor instituţii) care pot aminti de popasurile sale aici, unele legate direct de opera sa, în Capitală există, după cunoştinţa noastră, doar două şase plăci memoriale care îl pomenesc, dar şi acestea indicând doar faptul că „pe acest loc” s-a aflat o casă în care a poposit autorul Luceafărului, purtând următoarele inscripţii: „Pe aceste locuri au fost casele lui Grigore Păucescu în care Mihai Eminescu a citit pentru prima dată Scrisoarea III” (actuala Piaţă George Enescu); „Pe acest loc s-a aflat casa în care scriitorul Ion Slavici l-a găzduit pe marele poet Mihai Eminescu în anul 1883”. (Piaţa Amzei). Acestora li se adaugă imobilul de pe Strada Lipscani: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat redactor la ziarul Timpul între anii 1877-1879”. De fapt placa ar trebui să îi pomenească şi pe I.L. Caragiale şi Ion Slavici cu care Eminescu a fost coleg în această redacţie. Mai există, pe Strada Covaci, o placă ce aminteşte de activitatea la „Timpul” al lui Eminescu în perioada 1880-1881.
În sfârşit, în zona Bulevardului Magheru, pe o stradă care se numea Mercur, există o placă, pe locul unde se afla „Magazinul Eva”, care rememorează faptul că aici s-a aflat casa lui Titu Maiorescu, unde, „Eminescu a citit în Cercul Junimii pe data de 24 aprilie 1881 poemul Luceafărul”.
În fine, o altă placă marchează sfârşitul lui Eminescu: pe Strada Plantelor, pe imobilul de la numărul 9, se află o placă care se informează că „În acest loc s-a aflat Sanatoriul Caritatea, unde a încetat din viaţă, la 16 iunie 1889, marele poet român Mihai Eminescu.” Este vorba de sanatoriul „Caritatea”, unde Eminescu a fost internat înaintea morţii sale care, după unele opinii, între care şi aceea a lui George Călinescu, ar fi survenit la 16 şi nu la 15 iunie.
Acestor plăci ar fi trebuit să li se adauge aceea de pe Strada Buzeşti: „Pe acest loc s-a aflat casa în care în care a locuit Mihai Eminescu împreună cu Veronica Micle în primăvara anului 1882”, dar aceasta a dispărut în timpul demolărilor care au afectat această stradă.
Pentru cei interesaţi, vom reproduce o listă selectivă a altor locuinţe ale lui Eminescu din Bucureşti sau unde a fost găzduit: Hotel Hugnes, de pe Calea Mogoşoaiei (actuala Calea Victoriei); Strada Sperantei, la nr. 4, unde a primit vizita lui Ion Creanga; în curtea fostei mănăstirii de pe strada Caimatei, demolata; în locuinta lui Titu Maiorescu din Strada Herăstrăului nr. 27 (azi Strada G. Enescu); în 1879, Eminescu locuia pe Calea Victoriei, cam prin dreptul actualului Muzeu al Colecţiilor; în 1881, îşi găseşte adăpost pe străzile Şipotul Fântânilor, aflată lângă Cişmigiu, în apropierea izvorului care poarta numele poetului (unde se află şi o placă care îl pomeneşte) şi Biserica Enei, la nr. 1, în casa familiei Szatmari.
Întrebarea mea ar fi: Nu este posibil ca măcar pe locul unde s-au aflat aceste locuinţe ale lui Eminescu să se instaleze plăci memoriale?
Ei bine, ştiţi câte plăci memoriale amintind numele lui Eminescu se află la Viena, unde poetul a poposit în perioada 1869-1872, aşa cum le-am inventariat în timpul în care am fost director al Centrului Cultural Român din Capitala Austriei? Tot şase, ca la şi Bucureşti, instalate prin contribuţia statului român, dar şi a românilor care locuiesc aici. Din fericire, cele mai multe din imobilele pe care au fost fixate aceste plăci sunt încă în picioare.
În afară de plăcile care imortalizează prezenţa la Viena a lui Eminescu, aici se mai află câteva marcând activitatea unor personalităţi, care nu există în Bucureşti sau sunt mult mai modeste (Titu Maiorescu, George Enescu, Lucian Blaga), ceea ce ne-a făcut să numim volumul publicat cu câţiva ani în urmă, Viena românească.
În cele ce urmează, vom prezenta o listă selectivă a plăcilor memoriale existente în Bucureşti, pe diverse categorii, desigur aptă de a fi completată.
Scriitori
Este categoria cel mai substanţial reprezentată, pe baza ei putând fi adăugate capitole ale unei „Istorii a literaturii române”: Ion Luca Caragiale (Str. IL Caragiale); George Coşbuc (Calea Plevnei); Ion Slavici (Piaţa Amzei); Iulia Hasdeu (Str. Franceză); Mihail Sadoveanu (Str. Pitar Moş); Tudor Vianu (Str Andrei Mureşanu); Ion Minulescu (Bd Gh. Marinescu); Eugen Lovinescu, Liviu Rebreanu (Bd. Kogălniceanu); Ilarie Voronca (Str Parfumului), Saşa Pană (Str. Dogarilor), Magda Isanos (Str Popa Nan); Vasile Voiculescu (Str Dr Staicovici); Ion Pillat şi Dinu Pillat (Str. Alexandru Philippide); Ion Marin Sadoveanu (Str. Dem Dobrescu); Tudor Muşatescu ( Str. Luigi Cazzavilan); Ion Peltz (Pasajul Hanul cu tei); Letitia Papu, Edgar Papu (Str Gh. Moceanu); Geo Bogza ( Str. Stirbei Vodă). Spre lauda edililor oraşului sau a insistenţei familiilor lor, au fost instalate plăci memoriale ale unora dintre cei mai importanţi scriitori contemporani, chiar la scurtă vreme de la dispariţia lor: Nichita Stănescu (Piaţa Amzei); Marin Sorescu (Str Grigore Alexandrescu); Titus Popovici (Str. Vasile Alecsandri); Marin Preda (Str Romano).
Lista poate fi completată, din păcate, cu destul de numeroase nume, ale unor scriitori dispăruţi în ultima vreme. Unele din acestea se încadrează unui program lansat de Uniunea Scriitorilor din România de amplasare a unor placi memoriale în locurile din Bucureşti unde au trăit o serie de scriitori contemporani.
Actori
C.I. Nottara (Bd Dacia); Constantin Tănase (Str Puţul cu Plopi); Silvia Dumitrescu Timică Timica (Piaţa Amzei);
Pictori
Theodor Aman (Str CA Rosetti); Gheorghe Tattarescu (Str Domniţa Anastasia)
Muzicieni
George Stephănescu (Str Pitar Moş); George Enescu (Calea Victoriei)
Cineaşti
Paul Călinescu (Piaţa Amezi)
Arhitecţi
Ion Mincu (Str. Verona)
Profesori, savanţi
Spiru Haret (Str General Manu); Theodor Capidan (Bd Kogălniceanu); Mircea Eliade (Str. Sfinţilor, Bd. Dacia); I.N. Angelescu (Str Columb); Şerban Ţiţeica (Str DionisieLupu); Al. Rosetti (Str Dionisie Lupu); Gheorghe Mihoc (Str. Athanasie Simu); Grigore Moisil (Str Armenească); Barbu Brezianu (Piaţa Spaniei); Ion Stăvăruş (Str. Tetrat); Alexandru Dima (Bd. Compozitorilor); Alexandru Oprea (Calea Dorobanţi)
Medici
Dr. Dumitru Bagdasar şi dr. Florica Bagdasar (Str Speranţei)
Militari
General Gheorghe Manu (Str. General Manu); General Ştefan Burilianu (Str.Berthlot)
Sportivi
Lia Manoliu (Bd Kogalniceanu)
Oameni politici
Carol I (Piaţa George Enescu); Ion Brătianu şi C.A. Rosetti (Piaţa 21 Decembrie, dar, de fapt, este vorba de Casa lui Mazar Paşa de pe Str. Biserica Enei); Take Ionescu (Str Take Ionescu), Nicolae Titulescu (Şoseaua Kiseleff); Armand Călinescu (Bd. Eroii Sanitari); Iuliu Maniu (Bd. Dacia); Constantin Bebe Brătianu (Str. Visarion)
Aniversari
Spitalul Colţea (Bd. I.C. Brătianu); Pacea de la Bucureşti-1812 prin care a fost răpită Basarabia (Hanul lui Manuc); Colegiul „Sf. Sava” (Piaţa Universităţii); Universitatea (Piaţa Universităţii); 125 de ani de învăţământ arheologic (Piaţa Universităţii); Un secol de învăţământ geografic (Piaţa Universităţii); Primul spectacol cinematografic din România (Calea Victoriei); Academia Română (Calea Victoriei); Muzeul naţional al Ţăranului Român (Str. Monetăriei). În afară de acestea, există plăci care marchează aniversări legate de existenţa unor instituţii de învăţământ, şcoli: Şcoala Comercială (Str. Ştefănescu); Şcoala Sf. Silivestru (Str. Oltarului), Şcoala Enache Văcărescu (Str. Ienăchiţă Văcărescu), ca şi unele din principalele Colegii.
Evenimente istorice
23 ianuarie 1859 (Str. Smârdan); 24 ianuarie 1859 (Patriarhie); Revoluţia din 1989 (Piaţa 21 Decembrie, Piaţa 22 Decembrie; Bulevardul Nicolae Bălcescu, Piaţa Charles de Gaule; Calea Dorobanţi)
După cum se vede, în Bucureşti există foarte puţine plăci memoriale care să amintească despre evenimente istorice cruciale. Fără îndoială, acestea au existat, şi nu mai rămâne, după părerea noastră, ca istoricii să-i convingă pe edilii oraşului că asemenea „repere ale memoriei” trebuie să îmbogăţească peisajul şi zestrea culturală a Bucureştilor.
Fotografiile de actualitate aparţin autorului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
