Ziarul de Duminică

Străzile Bucureştilor – mică istorie sentimentală în imagini (XII). Strada Doamnei. GALERIE FOTO

Străzile Bucureştilor – mică istorie sentimentală în imagini (XII). Strada Doamnei. GALERIE FOTO

Fotografiile 2-9 de dr. Alexandru Popescu 1. Peisaj din perioada interbelică 2. Biserica Doamnei şi dramele ei. 3. Noua înfăţişare a unei case din 1884 4. O coabitare intre vechi şi nou 5. ...şi o renovare nu tocmai fericită 6. Câteva dintre băncile care au fost. Banca Marmorosh Blank 7. Creditul Funciar Rural 8. Societatea de asigurare Naţională transformată în sediu de universitate 9 ...şi una care a rămas Banca Naţională

Autor: Dr. Alexandru Popescu

16.03.2012, 00:00 1030

O stradă "bogată"

Şi această arteră îşi trage numele, ca atâtea altele din Bucureşti, de la un lăcaş de cult, Biserica Doamnei. Aflată în zona "Centrului istoric", strada Doamnei (numită anterior strada Paris) are totuşi o "personalitate complexă", adăpostind, alături de lăcaşuri de cult, frumoase imobile, sedii ale unor instituţii bancare, dar şi cinematografe, dintre care nu mai puţin de 16 obiective menţionate pe Lista monumentelor istorice, fiind, din acest punct de vedere, una dintre cele mai "bogate" străzi ale Bucureştilor. Cele mai multe clădiri au fost ridicate la sfârşitul secolului XIX şi începutul celui următor, între care biserici, dar şi bănci, imobile de locuit, dar şi cinematografe.

Dramele Bisericii Doamnei

Desigur cea mai veche şi mai cunoscută, am putea spune chiar legendară, dintre ele este Biserica Doamnei, cum i s-a mai spus, o adevărată "doamnă a bisericilor bucureştene". Ridicată pe locul unui mai vechi lăcaş de lemn, stilul solidei construcţii din cărămidă a bisericii se poate spune că oglindeşte unele tendinţe politice care se afirmau din ce în ce mai mult în epocă, constituind o sinteză dintre tradiţiile arhitecturale muntene (forma calotelor sferice asemănătoare cu acelea ale Patriarhiei din Bucureşti sau ale unor monumente din vremea lui Matei Basarab, elemente similare cu acelea ale bisericii episcopale din Curtea de Argeş) şi moldovene (mai ales în ceea ce priveşte decoraţia interioară în stilul "goticului moldovenesc"). În acelaşi timp, Biserica Doamnei ilustrează unele tendinţe mai generale, înnoitoare ale arhitecturii din acea perioadă - simplificarea structurii constructive, iar, în ceea ce priveşte decoraţia, aparţinând unui pictor de biserici cunoscut în acea perioadă, Constantinos - îmbinarea cu unele motive ale zonei balcanice. În acelaşi timp, Biserica Doamnei are o importanţă deosebită şi pentru istoria arhitecturii româneşti, căci se numără printre monumentele care fac trecerea spre stilul brâncovenesc, de influenţa renascentistă (naosul boltit, arcadele, coloanele de la torsade), precum şi pridvorul deschis după modelul veneţian, adăugat, în anul 1700, pe timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu

Dar nu numai în ceea ce priveşte arhitectura Biserica Doamnei este strâns legată cu istoria acelor ani şi de mai târziu, fiind implicată în unele drame ale sale. Prima dintre ele se referă la soarta Mariei Doamna, cea care a ctitorit, în 1683, acest locaş, soţia domnitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688), care a fost menită să imortalizeze memoria contribuţiei curajosului ei soţ la salvarea Vienei în timpul asedierii sale de otomani, care a avut loc chiar în anul ctitoriri bisericii. Peste câţiva ani, în 1688, Şerban Cantacuzino se sfârşea în condiţii nu pe deplin elucidate (s-a bănuit chiar că a fost otrăvit), iar doamna a fost nevoită să ia drumul exilului. Mai târziu, stirpea lui Şerban şi a Mariei Cantacuzino se va stinge.

În continuare, soarta bisericii a fost marcată de cutremurele din 1802, 1827, 1829, 1838, fiind de fiecare dată refăcută, iar în 1915, biserica este declarată monument istoric printr-un decret al regelui Ferdinand. O altă dramă prin care a trecut această biserică este legată de istoria contemporană: în urma cutremurului din 1977, în faţa ei a fost construit un bloc în "stil comunist" care practic a izolat-o. Şi totuşi, ea şi-a păstrat locul privilegiat pe harta memoriei oraşului.

Un alt locaş de cult aflat pe strada Doamnei, cunoscut sub numele de "Biserica bulgară", a fost, de fapt, construit, la 1841, pe locul unde se afla o biserică din lemn. El a fost ridicat de către clucerul Radu Colţea, pe la 1725-1730. În 1954, lăcaşul a fost renovat cu cheltuiala Arhiepiscopiei Bucureştiului şi dat de atunci în folosinţă comunităţii bulgare din Bucureşti.

O altă construcţie legată de istoria bisericii române este palatul mitropolitului Nifon, clădit în 1891.

Tipografii, cinematografe

Dar, pe strada Doamnei, au fost ridicate, la sfârşitul secolului XIX, şi o serie de imobile cu reale virtuţi arhitecturale, aflate pe Lista monumentelor istorice. Este vorba, de exemplu, despre o casă construită în 1884 de arhitectul Enderle, ca şi de imobilul de la numărul 14-16, unde s-a aflat tipografia Institutului de Arte Grafice "Carol Göbl", la care au fost tipărite primele volume din publicaţiile Academiei Române.

Nu se poate spune că strada Doamnei nu s-a adaptat la noile cerinţe culturale, căci, tot la sfârşitul secolului XIX, a fost construită clădirea în care se va afla unul din primele cinematografe din Bucureşti, Terra (ulterior Doina).

AFACERI DE LA ZERO