Ziarul de Duminică

Suntem pregătiţi să-l repatriem pe Brâncuşi? (I)/ de Paul Angelescu. GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

Autor: Paul Angelescu

04.07.2013, 23:50 210

De mai bine de un an in Romania se discuta la cel mai inalt nivel de repatrierea osemintelor lui Constantin Brancusi. Cel mai mare artist pe care tara noastra l-a oferit lumii. Romanul care a inventat sculptura moderna, si ale carui opere sunt expuse in cele mai mari muzee ale lumii. Guvernul, Patriarhia si Academia Romana considera ca osemintele marelui sculptor ar trebui dezgropate din cimitirul Montparnasse si aduse in Romania. Suntem insa pregatiti sa-l primim inapoi pe Constantin Brancusi? Inceputul raspunsului il gasim in Hobita, satul in care s-a nascut.

Constantin Brancusi este cel mai cunoscut artist roman din lume . Putem spune ca este omul care a semnat certifactul de nastere a sculpturii moderne. Gasim lucrarile  sculptorului roman in zeci de tari, pe 4 continente, in muzeele din Paris, Londra, New York, Washigton, Bilbao, Stockolm sau Canberra, unde sunt la fel de apreciate ca Monalisa lui Da Vinci sau Guernica lui Picasso.

Radu Varia este singurul specialist roman in Brancusi recunoscut international.

„Niciun alt sculptor inaintea lui Brancusi nu a avut talentul, imaginatia si nici curajul romanului. El a propus lumii un nou fel de a reda realitatea. El vizeaza esenta lucrurilor, permanenta.”

Un sentiment placut sa stii ca cei mai bogati oameni din lume platesc fara sa clipeasca 20 , 30 chiar 40  de milioane de dolari pentru o sculptura semnata de Constantin Brancusi. 

Romanul nostru era cu mult inaintea timpurilor in care traia. Datorita lui arta are o definitie in legislatia internationala. In 1927 Brancusi a trimis in Statele Unite sculptura „Pasare in spatiu” o lucrare care ajunge acum la 20-30 de milioane de dolari. Vamesii americani n-au crezut ca au de a face cu arta ci cu o bucata de fier si au cerut taxe vamale pentru import de metal. Jignit, Brancusi a dat statul American in judecata si dupa 2 ani de procese a castigat si asa a aparut definitia artei moderne.

Targu Jiu 1937. Zeci de muncitori lucreaza zi si noapte sub atenta supraveghere a lui Constantin Brancusi. Inalta Coloana Fara Sfarsit. Probabil cea mai importanta, cu siguranta cea mai valoroasa opera de arta din Romania. 

Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului sunt apogeul carierei lui Brancusi, cel mai bine vandut sculptor modern al tuturor timpurilor.

Sunt natii care nici in 1000 de ani nu reusesc sa dea lumii un talent intr-atat de mare .

In Romania ansamblul de la Targu Jiu este mai cunoscut pentru nunti si pozele facute de indragosti la Poarta Saratului decat pentru calitatile sale artistice. Delia Matache s-a casatorit la Poarta Sarutului iar CRBL a facut o poza cu coloana inifitului pentru care a trebuit ulterior sa isi ceara scuze.

In jurul imaginii unei personalitati ca Brancusi, altii stiu sa creeze industrii intregi, atrag turisti, castiga zeci de milioane de euro. In Malaga, locul de nastere a lui Picasso, turistii stau la coada sa intre in muzeul dedicat mareului pictor. Muzeul atrage anual peste 350.000 de vizitatori interesati strict de turismul cultural.

Dar daca vrei sa inoptezi in Hobita, nu prea ai pe unde, nu sunt hoteluri sau pensiuni, nu sunt nici foarte multe baruri sau restaurante, multe dintre cladirele lasate in urma de comunisti au fost parasite, vestea buna este ca am gasit un centru turistic, vestea proasta este ca e parasit.

Hobita este satul unde in urma cu 137 de ani s-a nascut Constantin Brancusi. Florin Pavel este primarul , momentan  suspendat din functie, fiind cerctat pentru abuz in serviciu si luare de mita. Imi confirmă că n-avem unde innopta la Hobita.

Cea mai apropiata pensiune se afla la cativa kilometri, in satul vecin. Primarul isi aduce aminte cu nostalgie de vremurile cand popasul functiona. Dupa revolutie locul a fost cativa ani club de striptease, iar apoi a fost lasat in paragina. Starea jalnica a cladirii nu este nicidecum o oglinda a satului: curat, ingrijit, pitoresc si cu localnici primitori. Arata doar ca, paradoxal, comunistii au inteles potentialul turistic al lui Brancusi ,  in timp ce capitalistii care i-au urmat nu mai sunt in stare sa faca bani din imaginea sculptorului.

La nici 100 de metri de locul unde s-a nascut Constantin Brancusi zac parasite zeci de sculpturi. Sunt aici de pe vremea comunistilor, cand se organiza o tabara de creatie in memoria mareului nostrum sculptor. In orice alta tara un asemenea loc minunat ar fi fost cu siguranta un punct de atractie pentru turisti. Din pacate la noi aceasta poienita momentant este un punct de atractie doar pentru oile iesite la pascut.

Dupa marea retrocedare a terenurilor sculpturile au fost lasate de izbeliste: uitate de timp si macinate de vreme.

Dumitru Brancusi,este un stra-stra-nepot indepartat al lui Constantin Brancusi.

Ne conduce la „Casa muzeu Constantin Brancusi”, singurul obiectiv turistic amenjat de statul roman in satul unde s-a nascut sculptorul. In curte pe un pietroi scrie in romana, si doar in romana, de parca pentru straini informatia este clasificata, ca „aici s-a nascut Constantin Brancusi”. 

In Targu Jiu, unde Brancusi a ridicat Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului, turistii nici n-au de unde sa cumpere o harta. Sau sa o primeasca gratuit. In plin sezon, centrele turistice facute cu bani europeni sunt inchise. Cine ajunge pe urmele artistului cu greu gaseste harti, suveniruri, vederi sau ghiduri. Nici macar paginile autoritatilor noastre nu sunt traduse in limbi straine.

Batranii din sat isi aduc aminte ca de pe la 7-8 ani Brancusi fugea de acasa si sculpta pe ascuns.

Domnul Aurel, muzeograful satului, ne spune ca nu totul este ceea ce pare in casa muzeu.  „Este o casa in care Brancusi nu a locuit niciodata. Daca Brancusi locuia sau cel putin dormea o noaptea, puteai sa-i spui ca e o casa memoriala, o casa muzeu. Noi incercam sa le spunem turistilor ca in asemenea conditii a trait un geniu, pana la varsta de 11 ani. A plecat din asemenea conditii ca sa revolutioneze sculptura moderna. nu ducem in eroare vizitatorul , intr-adevar recunoastem ca nu este casa lui.”

Nici macar ministerul culturii nu recunoaste ca muzeu „Casa Muzeu Constantin Brancusi”.

Brancusi isi personaliza obiectele si mobilierul. Casa ar fi capatat valoare muzeala daca in 2010 statul ar fi participat de exemplu la licitatia in care mostenitorii sculptorului au vandut bunuri de 1 milion si jumatate de euro din atelierul lui Brancusi de la Paris. Pe lampa de noptiera un colectionar a platit 120.000 de euro. Insa ministerul culturii n-a avut bani alocati in buget pentru asa ceva.

Pe aceasi ulita la 40 de metri mai incolo de „casa muzeu fara valoare muzeeala” se afla adevarata casa in care a copilarit Constantin Brancusi. Sau ce-a mai ramas din ea. Adevarata casa a luat foc si a ars toata. Mai sunt 4 barne care au ramas. Locul nu arata ca-n povesti ci mai degraba ca-n filmele de groaza.Unii localnici spun ca in urma cu 12 ani hotii au incercat sa o fure si sa o vanda pe bucati.

Anul trecut in plina campanie electorala, Mircea Diaconu, pe atunci ministrul culturii, a venit la Hobita cu multe promisiuni.

Potrivit site-ului ministerului culturii, aceasta ruina uitata de autoritati este clasata drept monument istoric.

Cautam deci informatii despre casa lui Brancusi pe site-ul directiei judetene de cultura si patrimoniu Gorj. Nu numai ca acestea lipsesc cu desavarsire, dar pe site-ul oficial al directiei nu apare absolut nicio informatie despre Constantin Brancusi.

Pompiliu Ciolacu este seful directiei judetene de cultura. „Pe site-ul nostru nu exista si va spun si din ce motive. Eu am site-ul varza. Eu am facut un site pe prietenie cu cineva care nu functioneaza de ceva timp tocmai din acest motiv, n-am avut niciun fel de fond, nimic, nimic, nimic ca sa pot sa fac si eu cat de mic un site. El nu functioneaza decat pe adresa de mail si cat mai poate sa faca secretara o updatare si ceva de genul asta.” Ce vrea sa zica seful directiei este ca, nemultumit de site-ul oficial, a creat un al doilea site al institutiei. Dar si de pe acesta lipsesc informatii. Si in loc sa aiba o pagina acceptabila, directia are doua site-uri proaste. Tot din lipsa de fonduri in judetul lui Brancusi nu mai sunt nici ghiduri cu obiectivele culturale.

Cat despre salvarea casei lui Brancusi, nici pentru asta nu se gasesc solutii. „Pana in ziua de astazi am cinci ministri. Cu fiecare am avut aceasta discutie pe care o purtam noi doi acum. Am facut cativa pasi dupa care s-a rupt. A venit un alt ministru si am facut aceiasi cativa pasi. Dupa care a  venit un alt ministru si am facut aceiasi cativa pasi.” Si uite asa timpul trece, autoritatile bat pasul pe loc, iar casa lui Brancusi se va prabusi.

Cand dau totusi de bani, autoritatile fac proiecte fara cap. In Pestisani, comuna de care apartine Hobita, s-a construit un centru turistic din fonduri europene. Cladirea  impunatoare a fost inaugurata anul trecut. A costat 200.000 de euro, dar sta inchisa de aproape un an. Cladirea sta cu lacatul pe usa si aduna praf. In urma cu 3 luni viceprimarul spunea ca este o chestiune de zile pana cand se va deschide centrul turistic. Trei luni mai tarziu : centrul este in continuare inchis . Directorul de urbanism ne face turul de onoare. Inauntru: televizoare, calculatoare si mobila - toate nou noute.

Primarul este acuzat de procurori ca in schimbul unei lucrari de 10.000 de euro la cabinetul nevestei a atribuit unei firme, fara licitatie, contractul de proiectare a centrului turistic care acum sta inchis si unde lucrarile au fost facute de mantuiala.

Daca la sat lucrurile se misca mai greu, te-ai astepta ca macar la oras turismul sa mearga ca uns. Coloana Infinitului a fost votata intr-un sondaj al prestigioasei publicatii franceza Le Figaro, ca a 4-a cea mai importanta opera de arta a secolului XX. N-am aflat aceasta informatie nici de pe cele cateva indicatoare si nici de la centrul turistic.

In urma cu trei luni, la interviu, ca sa para pregatit, primarul Florin Carciumaru s-a prezentat cu mai multe carti si brosuri. Trei luni mai tarziu nimic nu s-a schimbat in punctual turistic.

Cautam un raspuns si la vicepresedintele Consiliul Judetean. In planul de dezvoltare durabila a judetului sunt multe pagini despre turism si Brancusi.

Tipic romanesc: responsabilitatea este pasata de la consiliul judetean la primarie, de la directia de cultura la minister si invers.

Vorbim de o parte a tarii unde, pe o raza de 100 de kilometric, se afla doua parcuri nationale, Transalpina, defileul Jiului, ceramica de la Horezu, manastirea de la Tismana si bineinteles Ansamblul Monumental Constantin Brancusi. Informatii elementare, precum trasee, distantele dintre obiective sau preturi sunt greu de gasit pe site-urile principalelor institutii din judet.

Ce nu stie vicele este ca institutia pe care o conduce are un site separat dedicat promovarii turismului, facut din bani europeni, care n-a mai fost actualizat de anul trecut. Doar ca site-ul nu apare la o simpla cautare pe Google a cuvinetelor „turism gorj”, pentru ca a fost prost optimizat, asa ca este ca si cum nu exista pe internet. Vicele se lauda in schimb cu site-ul centrului Brancusi , care tine de Primarie si unde sunt putine informatii utile pentru turisti , si acestea doar in romana.

Lipsa hartilor, brosurilor si a celorlalte materiale promotionale are o explicatie partiala in legea drepturilor de autor. La nivel international, mostenitorii oricarui artist, inclusiv ai lui Brancusi, au dreptul timp de 50 de ani de la moartea artistului asupra folosirii numelui acestuia si 70 de ani asupra imaginii operelor sale.

Mostenitorii legali ai lui Brancusi au fost Natalia Dumitresco si Alexandru Istrati. Doi pictori romani care l-au ingrijit in ultimii ani de viata. Ei au murit intre timp iar drepturile au fost mostenite mai departe de nepotul lor, Theodor Nicole, un inginer roman care traieste in Canada.

Legea nu leaga pe nimeni de maini sau de picioare si nu-l opreste pe primar sa foloseasca imagini cu Masa tacerii, Coloana infinitului sau Poarta sarutului in scop turistic. Trebuie doar sa obtinta aprobarea mostenitorilor si sa plateasca un tarif de utilizare pe care l-ar recupera din vanzari daca ar atrage suficienti turisti. Gheorghe Voican este reprezentantul asociatiei care gestioneaza drepturile de autor pentru Constantin Brancusi in Romania

Oricine vrea sa deschida un bar, restaurant sau hotel cu numele Constantin Brancusi trebuie sa obtina aprobarea mostenitorilor legali potrivit lui Gheorghe Voican. 

 Theodor Nicole castiga sute de mii de euro pe an din aceasta afacere, nu este insa absurd.  Doar ca magnetii de frigider cu fata lui Brancusi deformata de la magazinul de suveniruri din Targu Jiu, Masa tacerii din Uricani, si Coloana infinitului din beton de la intrarea in Pestisani aduc un deserviciu imaginii marelui sculptor si de aceea nu sunt aprobate.

Autoritatile au inceput totusi anul acesta demersurile pentru includerea ansamblului de la Targu Jiu in Patrimoniul Mondial UNESCO.  Ca sa fie inscris , primaria trebuie sa devieze doua drumuri si o cale ferata care taie linia dreapta dintre Poarta Sarutului si Coloana Infinitului si sa transforme Aleea eroilor care leaga monumentele intr-o artera pietonala.

Scuze sunt multe in toate locurile din Romania care au legatura cu Brancusi: nu sunt bani, nu ne permite legea, nu este responsabilitatea noastra.  Adevarul este ca Romania nu are o strategie nationala care sa puna in valoare mostenirea lui Constantin Brancusi.  Iar Ministerul Culturii nici macar nu stie cate sculpturi semnate de Brancusi se afla in Romania. Sustine ca o asemenea centralizare nu se numara printre atributiile ministerului.

 
 

Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 19 mai 2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO