În vremurile spre care trebuie să coborâm pentru a aflaetimologia englezescului target luptele se purtau cu spada,cu lancea sau cu săgeţile slobozite din arc, iar apărarea nu segăsea săpând gropi în pământ, ci pe cal sau în picioare, în spateleunui scut. Bărbaţii erau mai bărbaţi (ceea ce nu înseamnă că şifemeile erau mai femei, iar copiii - mai copii).
Pe ambele maluri ale Canalului Mânecii pavezele masive, îngeneral dreptunghiulare, ale cavalerilor erau diferite de celeuşoare ale pedestraşilor, al căror nume, targe (rostit ca înfranceză, tarj), era de provenienţă germanică. Normanzii luiWilhelm Cuceritorul (devenit rege al Angliei în 1066) au întăritfolosirea numelui şi a obiectului desemnat şi au impus chiar, pe la1400, diminutivul franţuzesc targette (rostit, iniţial, caîn franceză, tarjét), numele unui scut mic şi rotund.
Cuvântul a supravieţuit cu sensul iniţial până la jumătateasecolului al XVIII-lea, când apare prima atestare a sensului moderndin engleză, acela de "ţintă" (ţintele pe care se exersau arcaşiisemănau cu scuturile rotunde folosite pentru apărare). Sensulfigurat, aplicat întâi oamenilor (ţintă a batjocurii, de pildă)datează de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, iar cel actual, de"scop, ţel, obiectiv", este relativ recent, datând de la sfârşitulanilor '40. Atunci a început glorioasa carieră a lui targetîn limbajul marketingului şi în cel al politicii.
În română, păstrându-şi grafia originară din engleză, darpronunţat diferit (în engleză: tárghit; în română:tárghet) cuvântul a intrat târziu, după 1990, în romglezatinerilor cu lecturi de peste Ocean. După o intensă şi adeseorisupărătoare folosire, după ce şi-a dezvoltat (fără a renunţa lagrafia şi pronunţia englezească) o adevărată familie, nicitarget, nici derivatele lui nu figurează, încă, îndicţionarele româneşti de limbă.
În româna actuală, target are cel puţin cincisensuri:
1. Public-ţintă ("Deşi «targetul» acestui tip de (sub)producţiieste adolescenta acneică, filmul a rulat la cinema «Studio», undeultimul picior de adolescentă acneică a călcat acum vreo 50 deani", R.lit. 35 / 03 p. 23)
2. Obiect vizat de o campanie publicitară ("Targetul este oricelift bun pentru a face publicitate în ascensor", G. suplim. Banii11 III 08 p. VII)
3. Obiectiv, scop de atins ("Trebuie să mergem mai departepentru că avem planuri, există targeturi...", wall-street.ro 28 X09)
4. Nivel, valoare ("Targetul în vânzări, un factormotivaţional", wall-street.ro 19 X 06).
5. Standard ("Toshiba stabileşte noi targeturi de mediu",ecomogazin.ro 11 V 08)
Verbul a targeta şi-a dezvoltat şi el cel puţin treisensuri:
1. A stabili publicul ţintă al unei campanii de publicitate saual unui produs ("şCţampanie ce se adresează unui public-ţintă carenu este nici pe departe cel targetat de bancă…", Cotid. 30 IV 09 p.2)
2. A stabili preferinţele unui public-ţintă şi a realiza unprodus în funcţie de acestea ("Avantaje a fost prima revistă foartebine targetată de la noi", Obs.cult. 127 / 02 p. 18)
3. A limita, a localiza, a restrânge o campanie la un anumitpublic-ţintă sau la o anumită zonă ("Însă dacă îi pun la dispoziţieclientului posibilitatea de a-şi targeta campania doar pe judeţulMureş chiar şi pe Pro Tv, asta schimbă socoteala", Money.ro 9 IV10).
Targheta-m-aş şi n-am cui / targheta-m-aş junelui / tânărcetitorului / dar mi-e tânărul scârbit / de zăbava de cetit…
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
