Daron Acemoglu, James A. Robinson
D ce eşuează naţiunile
Originile puterii, ale prosperităţii şi ale sărăciei
Editura Litera
Traducere din limba engleză de Anca Simitopol.
O nouă ediţie a acestei importante cărţi, de această dată în colecţia Polis, coordonată de Cristian Pârvulescu. („Viaţa cetăţii – spune acesta – este într-o dinamică complexă, iar pentru o bună funcţionare a acesteia e nevoie de cetăţeni bine informaţi. «Polis» aduce laolaltă cele mai bune cărţi de ştiinţe politice şi sociale, care configurează modele societale viabile şi repere pentru toţi cei interesaţi de bunul mers al societăţii în care trăiesc.”)
Această carte – scriu autorii în prefaţă – abordează subiectul diferenţelor enorme de venit şi de standard de viaţă care separă ţările bogate ale lumii, ca Statele Unite, Marea Britanie şi Germania, de cele sărace, precum ţările din Africa Subsahariană, America Centrală şi Asia de Sud.
De ce este Egiptul cu mult mai sărac decât Statele Unite? Care sunt cauzele ce îi împiedică pe egipteni să prospere? (...)
Vom arăta că această interpretare a sărăciei din Egipt, interpretarea populară, oferă o explicaţie generală chestiunii sărăciei ţărilor sărace. Fie că este vorba de Coreea de Nord, de Sierra Leone sau de Zimbabwe, vom arăta că ţările sărace sunt sărace din acelaşi motiv pentru care Egiptul este sărac. Ţări ca Marea Britanie şi Statele Unite s-au îmbogăţit pentru că tocmai cetăţenii lor au răsturnat elitele care controlau puterea şi au creat, în schimb, o societate unde drepturile politice au fost larg distribuite, în care poporul a putut trage la răspundere guvernul şi, astfel, marea majoritate a populaţiei a profitat de oportunităţile economice. Vom arăta că, pentru a înţelege motivul pentru care există foarte multă inegalitate în lume, trebuie să cercetăm amănunţit trecutul şi să studiem dinamica istorică a societăţilor. Vom vedea că Marea Britanie este mai bogată decât Egiptul pentru că, în 1688, Marea Britanie (sau Anglia, mai precis) a trecut printr-o revoluţie care a transformat politica şi, de asemenea, economia acestei naţiuni. Oamenii s-au luptat şi au câştigat mai multe drepturi politice, pe care le-au folosit în vederea multiplicării oportunităţilor economice. Rezultatul a fost o traiectorie politică şi economică total diferită, care a culminat cu Revoluţia Industrială.
Revoluţia Industrială şi dezvoltarea tehnologică pe care ea a declanşat-o nu au ajuns şi în Egipt, deoarece această ţară se afla atunci sub dominaţia Imperiului Otoman care trata Egiptul într-un mod asemănător modului în care ţara va fi tratată, mai târziu, de către familia Mubarak. Dominaţia otomană a fost înlăturată de Napoleon Bonaparte, în 1798, dar ţara a ajuns apoi sub stăpânirea colonialismului britanic care, ca şi otomanii, nu a avut interes să ajute Egiptul să prospere. Deşi egiptenii s-au eliberat de sub ambele stăpâniri, otomană şi britanică, şi, în 1952, au răsturnat regimul monarhic, nu au trecut prin revoluţii precum cea engleză din 1688. In loc să transforme radical politica egipteană, ei au adus la putere o altă elită, la fel de dezinteresată ca otomanii şi britanicii de prosperitatea egiptenilor de rând. Prin urmare, structura de bază a societăţii nu s-a schimbat, iar Egiptul a rămas o ţară săracă.
Vom studia, în această carte, cum se reproduc în timp aceste tipare şi de ce uneori sunt modificate, ca în cazul Revoluţiei engleze, de la 1688, sau cel al Revoluţiei Franceze, de la 1789. Această analiză ne va ajuta să vedem dacă situaţia din Egipt este diferită astăzi şi dacă revoluţia care 1-a dat jos de la putere pe Mubarak va crea un nou set de instituţii capabile să genereze prosperitate pentru egiptenii de rând. Egiptul a avut parte, în trecut, de revoluţii care nu au schimbat lucrurile întrucât cei care le-au condus au preluat, pur şi simplu, puterea de la cei pe care i-au dat jos şi au recreat un sistem similar. Este foarte dificil, într-adevăr, pentru cetăţenii de rând să dobândească, în mod real, putere politică şi să schimbe modul în care funcţionează societatea. Dar acest lucru este, totuşi, posibil şi vom vedea cum s-a petrecut asta în Anglia, Franţa şi Statele Unite, precum şi în Japonia, Botswana şi Brazilia, în mod fundamental este nevoie de o transformare politică de acest tip pentru ca o societate săracă să devină bogată. Există dovezi că o asemenea transformare ar putea avea loc în Egipt. Reda Metwaly, o altă protestatară din Piaţa Tahrir, spunea: „Acum musulmanii şi creştinii, bătrânii şi tinerii sunt uniţi şi cer acelaşi lucru”. Vom vedea că o astfel de mişcare extinsă în societate a jucat un rol esenţial în celelalte transformări politice. Dacă înţelegem când şi de ce apar asemenea tranziţii, vom putea aprecia mai bine când sunt sortite pieirii astfel de mişcări, aşa cum s-a întâmplat adesea în trecut, şi când putem spera că vor avea şanse de reuşită şi vor îmbunătăţi milioane de vieţi.
„Acemoglu şi Robinson – doi dintre cei mai importanţi experţi din lume în domeniul dezvoltării – ne arată de ce nu geografia, bolile sau cultura, ci chestiunea instituţiilor şi a politicii explică, mai degrabă, de ce unele naţiuni sunt bogate şi altele sărace. Această carte extrem de accesibilă oferă o perspectivă pătrunzătoare binevenită atât pentru specialişti, cât şi pentru publicul larg.” – Francis Fukuyama
„Autorii demonstrează, în mod convingător, că ţările ies din sărăcie numai când au instituţii economice adecvate, mai ales proprietate privată şi concurenţă. În mod cu totul original, ei susţin că probabilitatea ca ţările să îşi dezvolte instituţii bune este mai mare atunci când acestea au un sistem politic pluralist deschis, în care există concurenţă pentru funcţiile politice, un bazin electoral vast şi deschidere către noi lideri politici. Această legătură intimă dintre instituţiile politice şi instituţiile economice este punctul central şi esenţial al contribuţiei lor, teoria concretizându-se într-un studiu de mare vitalitate asupra uneia dintre întrebările cruciale din economie şi din economia politică.” – Gary S. Becker, Laureat al Premiului Nobel pentru Economie, 1992
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
