• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

Tattarescu - Un pictor de veac XIX in secolul XXI

Tattarescu - Un pictor de veac XIX in secolul XXI

Evenimentul sfarsitului de an 2007 a fost, incontestabil, alaturi de retrospectiva Nicolae Grigorescu de la Muzeul National de Arta, marea expozitie Gheorghe Tattarescu si contemporanii sai in arta plastica romaneasca, deschisa la Palatul Sutu, sediul Muzeului Municipiului Bucuresti (Bd. I.C. Bratianu nr. 2).

Suntem obisnuiti cu expozitiile "monografice", in care creatia unui plastician este prezentata sub toate aspectele. In aceasta manifestare de larga respiratie, Tattarescu apare nu numai cu propria-i opera, ci, intr-un salutar efort de a inchega o expunere comparativa, el este plasat in contextul epocii. Astfel, stradaniile sale de-o viata pot fi mai bine apreciate si intelese prin raportarea lor la opera contemporanilor, mai tineri sau mai varstnici. Astfel, Tattarescu se reveleaza ca o personalitate singulara: innoitor al picturii religioase din tinuturile romanesti in spiritul academismului italian, peisagist, portretist, autor de compozitii alegorice, cofondator al invatamantului artistic superior si autor al unui manual util elevilor Scolii de Belle-Arte - Precepte si studii folositoare asupra proportiilor corpului uman si desene dupa cei mai celebri pictori.
Expozitia a fost gandita si coordonata de Aura Popescu, muzeograf, ajutata de colega sa Ioana Cristea si de intregul colectiv al Sectiei arta de la institutia muzeala ce gazduieste manifestarea. Exponatele fac parte din colectiile amintitului lacas de cultura vizuala si din acelea ale Muzeului Theodor Aman si ale Muzeului Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck.

Desteptarea Romaniei
Ponderea pe simeze o detin lucrarile semnate de Tattarescu. Intre ele se remarca marea panza Desteptarea Romaniei, care, in epoca, a avut un mare efect prin explicitul mesaj simbolic-patriotic, la fel ca Romania rupandu-si catusele pe Campia Libertatii de Constantin Daniel Rosenthal. Este interesant de observat ca, desi se afla abia la inceputul carierei sale, cand inca nu decorase vreo biserica, Tattarescu folosea deja sintaxa plastica a picturii sacre pentru o compozitie cu tematica social-politica. Lucrarea, elaborata in 1850, sub imperiul evenimentelor de la 1848, are doua registre: sus - acela al deitatii si credintei ortodoxe, jos - cel simbolic al tarii, reprezentata de o tanara ce pare trezita din somn de un inger care-i reveleaza slava divina. Panza a fost oferita domnitorului Barbu Stirbei care, la scurt timp dupa ce a primit-o, a infiintat, printr-un ofis domnesc, Galeria de Tablouri (mai tarziu, aceasta va deveni Pinacoteca Statului si apoi Muzeul National de Arta) si a oferit-o noii institutii. Lucrarea a constituit nucleul de la care s-a dezvoltat valoroasa colectie existenta azi.

De la Roma la Muscel
Sunt apoi copii dupa maestrii Renasterii si ai manierismului, executate in anii studiilor la Roma - Rafael, Titian, Murillo, Guido Reni, Salvator Rosa. O schita in creion, pregatitoare a lucrarii cu care a participat la concursul organizat, in 1848, de Congregazia Artistica dei Virtuosi al Pantheon, demonstreaza abilitatea lui Tattarescu in a trata un subiect biblic dat: Simeon si Levi salvand pe sora lor Dina, rapita de Sichem si Hemor rege. Pe cand se afla in Italia, artistul a abordat si peisajul, in spiritul locului. In cateva cadre apar colturi de natura romana (Pe Monte Pincio, Pe Gianicolo) sau din paduri frantuzesti, in genul lui Claude Lorrain, cu sursa de lumina in centrul panzei. Dar poate fi vazuta si Pestera Dambovicioara de la noi, pictata in 1868. Costumul popular italian l-a atras in mod special, asa ca artistul a facut cateva acuarele de mare rafinament, cu tipuri din Sorento, Molla di Gaetta, Ischia; dar a realizat si lucrari in ulei, precum Florareasa, Femeia cu tamburina si Pifferaro.
Prin urmare, era perfect pregatit sa imortalizeze chipurile taranilor musceleni, pe care ii intalnise in 1860, cand, din proprie initiativa, pornise intr-o calatorie de documentare a vestigiilor trecutului din judetele Muscel, Arges si Valcea. Atunci isi adunase desenele in creion, cu usoare interventii de acuarela, intr-un caiet de schite, intitulat, oarecum pretentios, Album national.

Galeria contemporanilor
Acele schite, ca si lucrarile finale, executate in ulei, nu figureaza in expozitia de fata, pentru ca apartin Muzeului National de Arta. Sunt, in schimb, de admirat o suita de portrete, intre care cel al colegului mai varstnic Constantin Lecca si cele ale revolutionarilor Nicolae Balcescu si general Gheorghe Magheru, impresionante prin expresivitate - rod al observatiei directe a modelelor intalnite atunci cand acestea se aflau in exil. Chipul lui Balcescu datorat penelului lui Tattarescu a intrat de multa vreme in constiinta nationala drept cea mai veridica redare a trasaturilor acestui vajnic luptator pentru cauze nobile.
Doua autoportrete, unul in creion, celalalt in ulei, dau masura calitatilor de psiholog in prezentarea cu sinceritate a propriei persoane: visator, usor timid si foarte sensibil. Numai doua icoane, Sf. Nicolae si Sf. Dumitru, ilustreaza latura de pictor bisericesc a lui Tattarescu. De-a lungul vietii, el a decorat insa peretii si catapetesmele a 51 de lacasuri de cult, intre care Bisericile Alba, Zlatari, Coltei, Cretzulescu, Enei, Sf. Spiridon, Azilul Elena Doamna (toate in Bucuresti), Mitropolia din Iasi etc. Prezentarea carierei lui Tattarescu este completata de o sectiune documentara: fotografii, diplome, medalii, contracte.
Tot aici sunt expuse lucrari ale colegilor de catedra de la Scoala de Belle-Arte, Theodor Aman, directorul acesteia si cel mai important pictor de la mijlocul veacului al XIX-lea, sculptorii Karl Storck si Ion Georgescu, cel din urma absolvent al acelei scoli, pictorii Sava Hentia, Mihail Dan, G.D. Mirea, Stefan Luchian, Ion Andreescu. Nicolae Grigorescu, maestrul necontestat al ultimei jumatati a secolului XIX, isi are locul cuvenit in galeria contemporanilor lui Tattarescu. In acelasi spatiu expozitional se intalnesc si panze datorate artistilor din generatii mai vechi, precum Anton Chladek, Niccolo Livaditti, Constantin D. Rosenthal, Johann Frankenberger, Misu Popp si Constantin Lecca, plus documentaristii Henri Trenk, Carol Szathmari si Amedeo Preziosi.
Plasarea operei lui Tattarescu in contextul plasticii din vremea sa prin intermediul acestei judicioase selectii de opere reprezentative pune in lumina aportul artistului la arta nationala. Expozitia poate fi vizitata pana la sfarsitul lunii februarie.
Cu ocazia vernisajului a fost lansat volumul bilingv (romana-engleza) Gheorghe Tattarescu si contemporanii sai, aparut la Editura Institutului Cultural Roman sub coordonarea Aurei Popescu. Pe langa un studiu introductiv, o amanuntita cronologie si o ampla bibliografie, in acest elegant album sunt reproduse color toate lucrarile prezente in expozitie, insotite de fisele biografice ale autorilor contemporani artistului. Tomul se doreste o contributie la zi asupra epocii in care a trait si a creat maestrul Tattarescu.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743