La un congres al Partidului Liberal, desfăşurat după tentativade asasinat a lui Ludescu, deputatul C.F. Robescu a fost primit caun erou. S-a declarat mândru de fapta sa, precizând că era dispusîn continuare să-şi rişte viaţa pentru preşedintele PartiduluiLiberal.
S-a uitat până şi frumosul obicei inaugurat de către generaţiileanterioare de oameni politici, care, indiferent de culoare, înmomentul în care o faptă negativă arunca o pată neagră peste numeleunui român, îşi declinau orice legătură cu realizatorulacesteia.
La 21 septembrie 1866, cotidianul "Paster Lloyd" considera că"presa opoziţionistă din România, prin agitaţiunile saleviolente şi neînfrânate îndreptate nu numai contra guvernului ci şicontra Coroanei şi Dinastiei, a contribuit în a sălbătici până ladesfrânare o parte a opiniei publice din România şi a împinge pefanaticii politici la mişelii care sunt condamnate de orice omonest".
Aşa se explică de ce, la o zi după atentatul nereuşit la adresalui Brătianu, grupuri de oameni au atacat redacţiile cotidianelorconsiderate de opoziţie. La "Epoca" au devastat redacţia şii-au molestat pe redactorii care nu au reuşit să fugă. Redacţia"L`Independence Roumaine" a reuşit să treacă cu bine pestevizita "făcătorilor de rele", grilajul metalic de la intrarepermiţând o baricadare eficientă, susţinută şi cu stivele de lemnecare se găseau în curte. A urmat redacţia "Românului", undea fost devastată arhiva iar un redactor a fost bătut până la sânge.Poliţia a intervenit cu întârziere, operând câteva arestări lapatru ore după startul brutalităţilor.
În afară de Stoica Alexandrescu au mai fost arestaţi Gh.Protopopescu, Pompiliu Stănescu, agent electoral, şi IordacheTănăsescu, cel care i l-a arătat ex-râmniceanului pe Brătianu. DacăS. Alexandrescu a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică, I.Tănăsescu a fost trimis pentru un an la închisoare corecţionară.Cei doi mai trebuiau să plătească statului despăgubiri de 4.000 delei. Alexandrescu nu a efectuat însă toată perioada de detenţie,fiind unul dintre beneficiarii direcţi ai art. 93 din Constituţiade la 1866 - Carol I putea să ierte sau să micşoreze pedepsele înmaterii criminale. Deşi 19 persoane au fost considerate vinovate dedistrugerile din ziua de 5 septembrie 1886, judecarea acestora s-atărăgănat timp de doi ani, fără a se ajunge la un rezultatconcret.
I.C. Brătianu a mai avut două momente în care i-a palpitatinima. La 2 iulie 1878 s-a răsturnat cu o birjă în timp ce seîntorcea de la Cotroceni. A leşinat, fiind transportat în casacucoanei Mariţa, unde a fost consultat de către dr. Davilla. A fostapoi internat la locuinţa doctorului, iar principele Carol i-a pusla dispoziţie Palatul Cotroceni, în timp ce perechea regală locuiaîn mânăstirea Eforiei din Sinaia. Conform prescripţiilor medicilor,pentru a se reface, Brătianu a plecat la Marienband, împreună cusoţia Pia şi fiica Sabina.
A doua situaţie neprevăzută s-a consumat în mai 1886 când,întorcându-se acasă de la Senat şi mergând pe Calea Victoriei, erasă-i cadă o cărămidă în cap.
Deşi a reuşit să treacă peste momentele dificile ale vieţiisale, I.C. Brătianu a trebuit să se recunoască învins în lupta cuviaţa, la 5 mai 1891.
CĂTĂLIN PETRUŢ FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor în istorieal Universităţii din Bucureşti (2006). A colaborat sau colaboreazăla revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document,Magazin Istoric, Historia (redactor în perioada 2002-2004),Dosarele Historia (redactor-şef în perioada 2002-2004),Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava şi Valahica,Ziarul de Duminică, însumând peste 250 de articole,publicate în periodice şi volume colective, şi peste 20 decomunicări la sesiuni de comunicări ştiinţifice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
