Termen, terminus, terminal, terminaţie, terminologie, atermina, interminabil, a determina, a extermina sunt cuvinte cuun îndepărtat strămoş comun: lat. termen, -inis, "margine,limită, hotar", care are urmaşi, direcţi sau indirecţi (moşteniţi,formaţi sau împrumutaţi), în toate limbile romanice.
Adjectivul rom. terminal este pus de dicţionarele curentepe seama fr. terminal şi a lat. terminalis. Invocareaetimonului latin se explică mai mult prin dorinţa de a ficonsecvenţi cu principiul etimologiei multiple (care în acest caznu este obligatorie, întrucât cuvântul francez explică foarte bineşi forma, şi sensurile reflexului său din română). Până aici, şidacă avem în vedere folosirea lui terminal ca adjectiv, fărăsensurile noi din ultimii ani (ne vom ocupa de ele îndată),explicaţia etimologică este, în mare parte, mulţumitoare. Cândvorbim însă despre terminal ca substantiv, etimonul trebuiecăutat în cu totul altă parte: în engleză (ceea ce nu exclude şi ofilieră franceză în drumul spre română, neesenţială însă, pentru căsubstantivul l-au luat şi francezii, ca şi noi, tot de la englezi,mult mai sârguincioşi în a îmbogăţi sensurile străbunului latinterminalis).
Pe versantul substantival al terminalului, avem aşadar aface cu transpuneri în română ale unor evoluţii semantice dinengleză. Să sintetizăm mai întâi sensurile reflectate de ediţia adoua a Dicţionarului de Cuvinte Recente (DCR), din 1997:
1. (transp.) "Ansamblul instalaţiilor pentruîncărcarea/descărcarea şi stocarea produselor petroliere saugazului natural, la capătul unui gazoduct sau oleoduct", cu primaatestare în 1978 (pentru franceză, Petit Robert plaseazăprima atestare pentru acest sens prin 1950), mai mult ca siguramendabilă. Sensul este viu, existând atestări frecvente până înziua de azi ("Rompetrol Rafinare a finalizat recent construcţiaunui terminal de gaz petrolier lichefiat (GPL) în portul Midia",Z.fin. 25 XI 10).
2. (transp.) "Ansamblul echipamentelor pentruîncărcarea/descărcarea mărfurilor în/din mijloacele de transport",cu prima atestare în 1974 (pentru franceză, Petit Robertplasează prima atestare pentru acest sens prin 1970). Şi acest senseste viu ("operatorul terminalului de cereale Silotrans din portulConstanţa", Z.fin. 19 I 11).
3. (transp.) "Aerogară urbană care serveşte drept punct desosire sau de plecare a pasagerilor" (pentru franceză, PetitRobert plasează prima atestare pentru acest sens prin 1970). Şiacest sens este viu ("Terminalul 5 al aeroportului Heathrow", G. 31VIII 09 p. 7).
4. (inform.) "Organ de intrare sau ieşire a datelor legat,printr-o linie de comunicaţie, la un computer care proceseazădatele", cu prima atestare în 1974 (în franceză, conform PetitRobert, prima atestare este din 1960, iar în engleză din 1954).Şi el un sens viu, extins ca urmare a evoluţiei tehnicii şi aaplicaţiilor în tot mai multe domenii: vorbim despre terminalemobile (notebookul, de pildă, este un asemenea terminal) carenu mai sunt o simplă tastatură cu displayul aferent, fără preamultă putere de calcul, conectată la un server cu drept exclusiv deprelucrare a datelor. "Staţiile de lucru" din zilele noastre sedescurcă singure, având nevoie de servere doar pentru a accesabazele de date, nu şi pentru prelucrarea datelor. Notebookul,telefonul mobil şi playerul audio-video tind să devină un singurterminal mobil. Terminalele POS, aparatele prin intermediulcărora se realizează plata prin card la comerciant, nu mai suntmobile, dar la începuturile comerţului electronic au fost ("Unreprezentant al magazinului virtual vine la domiciliul sau sediulclientului cu un terminal POS mobil cu legătura prin GPRS (GeneralPacket Radio Service) cu ajutorul căruia citeşte informaţiile de pecard şi realizează tranzacţia", Z.fin. 28 II 03). Se pare că estesingurul exemplu de evoluţie dinspre mobil spre fix.
În ceea ce-l priveşte pe terminal ca adjectiv, consemnăm,pe de o parte, o întărire a sensului venit din franceză ("caretermină, care reprezintă ultimul element") în sintagmele, tot maifrecvente, an terminal, clasă terminală, care par a fiînlocuit total banalele ultimul an şi ultima clasă destudiu ("Manualul se adresează anului terminal de liceu", Adev. 7IX 02; "Peste 4.500 de elevi hunedoreni, din clasa terminalăgimnazială, au susţinut ieri proba la limba şi literatura română…",ziare.com 5 V 10).
Pe de altă parte, în ultima vreme a intrat în română sensul dinengleză al lui terminal din sintagma terminalillness, veche în engleză (prima atestare în 1891). Boalaterminală (fr. maladie terminale, it. malattiaterminale, span. enfermedad terminal) este altceva decâtboala incurabilă - există boli incurabile care nu omoară, poţi trăicu ele, pe când boala terminală este aceea care, pe lângă faptul cănu poate fi vindecată, va cauza şi moartea bolnavului. Canceruleste, deocamdată, o asemenea boală. Cancer terminal ("O mamăsuferindă de cancer terminal cere să-şi revadă, înainte de moarte,fiul…", Adev. 24 IV 04) este, de aceea, un pleonasm.
Dacă terminal "letal" vine din engleză, în fază terminală /stadiu terminal avem de-a face cu mai vechiul (venit dinfranceză) adjectiv, referitor la sfârşit, la punctul final,folosit, poate, de necunoscători ai sensului din engleză care ausimţit nevoia unui determinat pe lângă care terminal săcapete sens (evident, însă, o boală în faza terminală este altcevadecât o boală terminală).
Adjectivul venit din engleză a căpătat între timp şi un sensfigurat, în criză terminală "criză de sistem": "Ne zbatem încriza terminală postdecembristă…", Cuget liber 5 III 09. Şi a avuttimp să capete şi conotaţii caustice: despre prostie se spunea cănu doare, se pare însă că au apărut mutanţi letali, atât de gravăpoate fi neghiobia: "Cine a plătit 800 de $ pentru cabluri de boxemerită împuşcat pentru prostie terminală", tachinează, pe forum(computergames.ro 23 I 02), un hâtru expert într-ale tehniciiaudio. O asemenea prostie doare (îl doare pe privitor) şi ar trebuiexterminată pentru a nu deveni contagioasă.
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolventde spaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
