O capodoperă a lui Tonitza...
... a putut fi văzută în ultimele trei zile ale Art Safari 2016 (13-15 mai). Pentru prima oară, după mult timp, una dintre capodoperele maestrului, „Fetiţa cu funda roz” (foto 1), a fost expusă. Miile de vizitatori au avut la dispoziţie doar trei zile să admire lucrarea, după care aceasta a fost din nou închisă în seif. Opera face parte din colecţia de artă românească a Băncii Comerciale Române (BCR), iar standul organizat de BCR la Art Safari a fost dedicat tinerei artiste Mara Nicolae. Această generoasă iniţiativă a permis publicului Art Safari să descopere şi să privească o operă rară, cu o poveste ţinută secret până acum, Tonitza a depăşit pentru prima oară valoarea de 100.000 euro în prima licitaţie a Casei Artmark, în decembrie 2008, când „Fetiţa cu fundă roz”, o lucrare de mici dimensiuni, s-a vândut cu – atunci surprinzătoarea – sumă de 120.000 euro.
„Here and now” despre DaDa
Clujul a găzduit recent, în sălile Muzeului de Artă, Colocviul internaţional „Dadaismul şi artele spectacolului”, manifestare care se înscrie într-un amplu proiect local, derulat pe parcursul întregului an, intitulat „DaDa > 100: Viaţă / Artă / Muzeu” şi dedicat centenarului mişcării dadaiste (foto 2).
Organizat de Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai, în parteneriat cu Asociaţia Persona şi prestigioase instituţii locale – Teatrul Naţional, Muzeul de Artă, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga“, Institutul Cultural Francez şi Asociaţia Iudaica, colocviul a inclus trei secţiuni intitulate: Tristan Tzara, Dadaismul, Dezvoltarea Dadaismului. Cu acest prilej, s-au aflat la Cluj numeroase personalităţi din ţară şi din străinătate, autori ai unor studii consacrate mişcării avangardiste, critici de artă şi de teatru, care au conferenţiat timp de trei zile pe diverse teme legate de istoricul mişcării, ca şi despre moştenirea dadaistă în cultura contemporană. Invitatul de onoare al Colocviului a fost prof. acad. Ion Pop, critic şi istoric literar, autorul primei monografii compacte şi solide din literatura noastră consacrate mişcării de avangardă.
Pe lângă seria de conferinţe şi dezbateri, publicul clujean a fost invitat să participe la două spectacole pe scenarii originale, inspirate din creaţia dadaistă şi suprarealistă, realizate la Teatrul Naţional Cluj-Napoca: „Tzara arde şi Dada se piaptănă”, la Studio Art Club şi „Memo”, la Studio Euphorion. De mare succes s-a bucurat prezenţa la Muzeul de Artă a artistului clujean Adrian Borza, cu un performance muzical neo-avangardist „Here and Now”.
Colocviul s-a încheiat cu o originală „soirée” Neo-DaDa. (Radu Constantinescu)
Translation Café No 161
Sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din Bucureşti, The British Council, Institutul Cultural Român şi ambasada Irlandei a apărut nr 161 al revistei online „Translation Café”. Conţine Arthur Conan Doyle – Povestea bărbatului cu ceasurile. Povestire din volumul Tales of Terror and Mystery, 1922. Traducere în limba română de Alina Diaconescu. absolventă a MTTLC. Texte paralele (foto 3).
Cu această scriere de Arthur Conan Doyle publicată sub formă de texte paralele, atât în engleză, cât şi în română, Translation Café continuă publicarea unor texte traduse de absolvenţi ai Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan. Acesta este debutul lor ca traducători profesionişti. Scopul acestor cărţi este acela de a îmbina cercetarea cu traducerea şi elucidarea textului. Masteranzii îşi aleg singuri textele. Cel mai adesea, acestea sunt povestiri obscure scrise de autori consacraţi, iar majoritatea dintre ele nu au mai fost traduse în limba română. Povestirile sunt însoţite de note explicative, care se adresează cu precădere cititorului român. Povestirea din acest număr a fost aleasă şi tradusă din limba engleză în limba română de Alina Diaconescu, ca parte din disertaţia susţinută în iunie 2015.
Translation Café No 161 poate fi consultată şi descărcată la adresa de internet: http://revista.mttlc.ro/
Redescoperă Culorile României! – ediţia a doua
Concursurile de creaţie din cadrul celei de-a doua ediţii a Campaniei Culorile României au ajuns la final. După o perioadă de suspans şi deliberare, peste 200 de proiecte înscrise şi o selecţie îngreunată de calitatea proiectelor propuse, au fost anunţaţi câştigătorii.
Patru dintre ei vor merge la Constanţa, unde, înarmaţi cu proiectele câştigătoare şi ajutaţi de echipa de voluntari vor pregăti patru vapoare pentru noua lor destinaţie: cea de exponate de artă urbană.
Alina-Cristina Costea va decora vaporul de la Gara CFR Constanţa cu lucrarea „Geometric Sea” (foto 4).
Vaporul din zona Pescărie va fi înfrumuseţat de Bogdan Zimcea, iar intrările în oraşul Constanţa vor fi flancate de vapoarele decorate de Dură Bebu, cu lucrarea „Constanţa, oraşul Soarelui”, şi „Carnaval”, proiect comun semnat Andrada Chioibaş şi Raluca Mirela Dumitraşcu.
Moving Art – „Pasărea Maiastră” este cel de-al doilea concurs de creaţie destinat studenţilor din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti – UNARTE. De această data, „pânza” care va purta lucrarea câştigătoare nu va mai fi un vapor, ci o locomotivă, mai exact locomotiva care va pune în mişcare „Trenul Tineretului” în sezonul estival. Juriul a decis ca Adrian Felix Dărăbăneanu să fie cel responsabil pentru a da o nouă înfăţişare locomotivei ce va străbate traseul Bucureşti-Constanţa (foto 5).
Juriul competiţiei Culorile României a fost format din reprezentanţi ai Primăriei Constanţa, CFR Călători, Muzeul de Artă Constanţa, UNARTE- Bucureşti, Universitatea Ovidius, Ministerul Turismului, Colegiul de Arte Regina Maria – Constanţa, UAP – Constanţa, Muzeul de Artă Populară Constanţa, Policolor şi Zaga Brand. Lor li s-a alăturat artistul vizual Carmen Nistor – Ambasador Culorile României 2015.
Culorile României este un proiect de responsabilitate socială, demarat în 2015 şi susţinut de Policolor S.A.
În acest proiect sunt invitaţi să se înscrie toţi cei care „luptă”, în diferite forme şi cu diferite instrumente, pentru supravieţuirea culorilor şi a autenticului.
Campania are două obiective majore, la fel de importante. În primul rând, sprijină satele româneşti şi comunităţile locale prin reînvierea culorilor care le reconfirmă identitatea, readucând aceste localităţi în circuitul turistic şi, pe de altă parte, îşi propune să înveselească peisajele urbane, mereu dominate de un gri anost, aducându-le insule de culoare, optimism şi bună dispoziţie.
Adrian Ghenie – The Million Dollar Painter
O lucrare a pictorului român Adrian Ghenie (măscut în 1977, la Baia Mare, absolvent al Universităţii de Arte şi design din Cluj Napoca) a fost vândută acum două zile, la o licitaţie Sotheby's, pentru suma de 2,27 milioane de euro. Este vorba despre „Self-Portrait as Vincent Van Gogh” (foto 6).
Recordul personal al lui Ghenie a fost stabilit tot anul acesta, când lucrarea sa „The Sunflowers in 1937” a fost vândută, tot la Sotheby's, pentru 4 milioane de euro.
În anul 2014, pentru „The Fake Rothko”, Ghenie obţinuse (la aceeaşi Sotheby's) 1,8 milioane de euro.
Un singur artist plastic român a vândut cu peste 1 milion de euro, şi anume Constantin Brâncuşi. Recordul absolut al sumei plătite pentru o lucrare a unui artist român este de aproape 30 de milioane de euro pentru sculptura Madame L. R. (la casa de licitaţii Christie's, în 2009). Lucrarea provenea din colecţia personală de artă Yves Saint Laurent.
În România, prima lucrare a lui Adrian Ghenie scoasă la licitaţie în anul 2015 a fost „Self-portrait with Laurels” şi s-a vândut pentru 22.000 de euro.
Aduan Ghenie colaborează, de mai mulţi ani, cu unul dintre cei mai importanţi şi influenţi dealeri de artă pe plan internaţional: Mihai Nicodim.
Într-un interviu acordat în exclusivitate „Ziarului de duminică” şi realizat de Remus Andrei Ion, Nicodim spune:
„CV-ul unui artist este complet neinteresant pentru mine, şi de fapt nu mă uit niciodată pe CV-uri sau «statements». Vă daţi seama, când am cunoscut artişti ca Mureşan sau Ghenie, faptul că ei au terminat Academia de Artă la Cluj, la vremea aceea, nu a contat cu nimic. Şi nici unul dintre ei nu mi-a dat încă un «artist statement» (…)
Ghenie este genul de talent la care noi toţi nu putem fi decât spectatori. Indiferent cum, Ghenie şi-ar fi găsit drumul. Am doar marea bucurie şi satisfacţie să fi fost langă el în această călătorie.
Există artişti în traiectoria cărora o galerie are un cuvânt mai mare de spus, dar nu în cazul lui. Poate că am grăbit câţiva paşi facilitând achiziţii importante, la începutul carierei, în câteva muzee mari din State, cum ar fi MOCA L.A. («DADA is Dead» 2007), Hammer Museum («Pie Fight 2» – 2008) sau S.F. MOMA («The Trial» – 2009), că am putut organiza prima lui expoziţie muzeală în America la Muzeul de Artă Contemporană din Denver (MCA Denver), dar n-am nici o îndoială că Adrian şi-ar fi găsit drumul oricum.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
